Novorossiysk: Rusia reia exportul de petrol, dar cine pierde cu adevărat?

usia a reluat încărcările de petrol la portul Novorossiysk din Marea Neagră după atacul cu drone din această săptămână, dar capacitatea redusă ridică semne de întrebare despre adevăratul impact al loviturii — și despre cine suferă de fapt consecințele economice: Moscova sau Astana?

Operațiunile la terminalul Sheskharis au fost reluate joi seara târziu, dar doar un cheu funcționează în prezent. Se așteaptă ca un singur transport de aproximativ 80.000 de tone să părăsească portul — mult sub capacitatea normală de circa 700.000 de barili pe zi. Ceea ce nu se menționează în rapoartele oficiale: Novorossiysk nu este doar un port rusesc, ci nod critic pentru exporturile Kazahstanului, stat care și-a construit strategia energetică pe accesul la Marea Neagră prin infrastructura rusă.

Reluarea vine după atacul de luni care a provocat incendii la un terminal de combustibil și a avariat infrastructura de încărcare. Transporturile au fost oprite complet. Programul de încărcare a fost redus de atunci, iar nu există un termen stabilit pentru revenirea completă la operațiuni normale.

Fluxurile de combustibil s-au reluat doar parțial. Încărcările de păcură au fost reluate joi, iar cel puțin un transport de motorină a fost expediat de la atac, potrivit surselor Reuters familiarizate cu activitatea portului. Novorossiysk este unul dintre principalele puncte de export ale Rusiei la Marea Neagră și un nod esențial atât pentru țițeiul rusesc, cât și pentru cel kazah. Portul gestionează transporturi legate de sistemul Caspian Pipeline Consortium (CPC), care transportă țiței din câmpurile majore din Kazahstan, inclusiv Tengiz și Kashagan.

Daunele la infrastructură de la începutul săptămânii au inclus impacturi asupra rezervoarelor de stocare și echipamentelor de încărcare legate de operațiunile CPC. Kazahstanul a declarat că fluxurile sale de export rămân stabile, dar acum operează cu flexibilitate redusă — ceea ce, în limbajul diplomatic, înseamnă dependență sporită de bunăvoința Kremlinului.

Infrastructura rusă de export, inclusiv porturile baltice precum Primorsk și Ust-Luga și mai multe rafinării din interior, s-au regăsit în mod repetat în vizorul atacurilor cu drone ucrainene. Fiecare lovitură a strâns capacitatea operațională, mai degrabă decât să o oprească complet. Transporturile continuă să se miște, dar la rate reduse și cu mai puține opțiuni de încărcare disponibile.

Reluarea parțială a activității la Novorossiysk restabilește o parte din fluxul de export, dar capacitatea rămâne constrânsă. Coincidență sau nu, atacurile vizează exact nodurile prin care statele din Asia Centrală — Kazahstan în frunte — își exportă resursele energetice. Cine beneficiază de fapt de această presiune economică indirectă asupra Astanei? Și cât timp va mai accepta Kazahstanul să-și vadă exporturile blocate de conflictul altcuiva?

Cronologia ridică întrebări: atacurile asupra infrastructurii energetice ruse au crescut în intensitate tocmai în momentul în care Kazahstanul negociază rute alternative de export, inclusiv prin Caucaz și Turcia. Ce nu se spune în rapoartele oficiale: fiecare lovitură asupra Novorossiysk face ca aceste rute alternative să pară mai atractive — și mai necesare — pentru Astana.