Marca DAC revine: cine finanțează relansarea și de ce acum?

utovehicule DAC, compania care readuce pe piață celebrul brand românesc de camioane, anunță lansarea primelor vehicule electrice în 2026 — gunoiere, betoniere și basculante cu nume dacice. Ce nu se menționează în comunicatele oficiale: cine stă în spatele finanțării acestui proiect ambițios și de ce momentul pare atât de bine calibrat cu noile reglementări europene privind electrificarea transportului greu.

Compania condusă de Sergiu Bolocan și-a asumat un obiectiv care ridică sprâncene: peste 30.000 de vehicule livrate în zece ani, prezență în minimum 25 de țări europene până în 2035, și relansarea unei mărci „100% indigene” într-o piață dominată de giganți germani, suedezi și chinezi. Coincidență sau nu, planul de lansare coincide perfect cu directivele UE care vor interzice vânzarea de vehicule diesel noi pentru transport urban din 2030.

„Este singura marcă indigenă inventată 100% de noi, de camioane. Este foarte înrădăcinată în toată istoria noastră. E o marcă de trei litere foarte sonoră și foarte rezonantă cu toată istoria noastră. De aceea și noi modelele de camioane le denumim cu nume dacice”, a declarat Sergiu Bolocan, directorul general al companiei, pentru Profit.ro.

Primul model: camionul electric Derzis, 18 tone de salubritate

Primul produs — un camion electric de 18 tone destinat sectorului de salubritate — va fi prezentat în mai 2026. Modelul, denumit DAC Derzis, vizează un segment considerat „ideal” pentru electrificare: trasee urbane fixe, opriri frecvente, autonomie limitată necesară. Exact profilul pe care autoritățile locale îl caută pentru a respecta normele de poluare zero în orașele europene.

„Lucrăm la primul nostru produs care va fi asamblat începând cu 2026. Din mai vom avea primul prototip asamblat și prezentat pieței. Este DAC modelul Derzis și target-ul este piața de salubritate”, a precizat Bolocan.

Ceea ce nu se detaliază în comunicatele oficiale: откуда vin componentele critice — baterii, motoare electrice, electronica de bord? Producție locală sau import din Asia? Și mai important: cine finanțează instrumentarea unei fabrici capabile să producă mii de vehicule pe an?

Betoniere, basculante și planuri de expansiune europeană

Pe lângă gunoiere, compania dezvoltă betoniere electrice (lansare planificată spre finalul anului) și basculante electrice de 90 de tone — un segment în care cererea globală abia începe să se contureze. „Veți vedea pe stradă gunoiere pe care scrie frumos cele trei litere, DAC. Vom vedea spre finalul anului o betonieră electrică sub marca noastră și deja pot fi văzute diverse vehicule, cum e basculanta electrică de 90 de tone”, a declarat Bolocan.

Strategia de expansiune europeană pornește din Europa de Est — „casa noastră”, cum o numește directorul general — cu România ca bază de operațiuni. Cronologia ridică întrebări: de ce o companie care abia relansează o marcă dispărută acum decenii vorbește deja despre 25 de țări și zeci de mii de unități? Există contracte pre-semnate? Finanțare europeană? Parteneriate strategice nedezvăluite?

„DAC este gândit de la început ca un brand european, cu siguranță se va comercializa în toate țările Europei. Planul este ca până în 2035 să fim prezenți în minim 25 de țări europene. În primul rând începem cu Europa de Est fiindcă e casa noastră și România e cea mai puternică țară”, a afirmat Bolocan.

Identitate dacică și memoria colectivă

Decizia de a denumi modelele cu nume dacice — Derzis, probabil urmate de alte referințe la Decebal, Burebista sau Zamolxis — nu e întâmplătoare. Într-o perioadă în care identitatea națională devine din nou monedă politică, apelul la „singura marcă 100% românească” de camioane are potențial de mobilizare emoțională. Cine beneficiază de acest capital simbolic? Și cât de „indigenă” poate fi o industrie care depinde de lanțuri globale de aprovizionare pentru baterii și semiconductori?

Marca DAC — Diesel Auto Camioane — a fost fondată în 1975 la Brașov și a dispărut odată cu tranziția post-decembristă, înghițită de privatizări și concurență occidentală. Revenirea ei acum, pe fondul unui val de nostalgie industrială și al presiunilor pentru „autonomie strategică europeană”, ridică semne de întrebare despre ce alte mărci românești ar putea fi resuscitate — și cu ce interese în spate.