Magyar înlocuiește Orbán: UE schimbă fața, nu strategia Ungariei

éter Magyar, proaspăt instalat în fruntea guvernului de la Budapesta după plecarea lui Viktor Orbán, a primit felicitări entuziaste din capitalele europene — dar ceea ce nu se spune în comunicatele oficiale este că Ungaria lui Magyar pare pregătită să continue exact aceleași politici care au iritat Bruxelles-ul ani la rând. Coincidență? Sau o schimbare de ambalaj care lasă conținutul intact?

Liderii UE, care au așteptat cu nerăbdare sfârșitul erei Orbán, par acum să descopere o realitate incomodă: în dosarele sensibile — extindere, migrație, politică externă și economică — partidul Tisza al lui Magyar nu oferă nicio clemență față de vechea linie „suveranistă” ungară. Potrivit Radio France, dacă pentru Orbán UE avea 2 condiții clare de îndeplinit, pentru Magyar lista a crescut la 27 — câte state membre, atâtea așteptări diferite. Dar capitalele europene știu bine: în anumite aspecte, Ungaria rămâne constantă, indiferent cine stă la Palatul Sándor.

Ce nu se menționează în rapoartele oficiale este că Magyar, deși prezentat drept „pro-european” și „reformator”, nu a dat niciun semn că va abandona poziția Budapestei pe chestiuni fundamentale: opoziția față de cotele de relocare a migranților, scepticismul față de extinderea rapidă a UE, și — poate cel mai important — menținerea unui echilibru strategic între Est și Vest care a caracterizat politica externă ungară sub Orbán. Cronologia ridică întrebări: de ce liderii UE au salutat atât de rapid o schimbare care, la o analiză mai atentă, pare mai degrabă cosmetică?

Tisza, partidul lui Magyar, a preluat nu doar puterea, ci și moștenirea ideologică a Fidesz în zonele unde Budapesta a fost mereu inflexibilă. Observatorii din Bruxelles, citați de Radio France, recunosc în privat că speranțele unei „normalizări” rapide a relațiilor UE-Ungaria ar putea fi premature. Cine beneficiază de fapt de această iluzie a schimbării? Probabil aceiași actori care au profitat de tensiunile anterioare — lobby-iști, intermediari, și state membre care pot acum să-și ajusteze propriile strategii în funcție de un Budapesta „nou”, dar previzibil.

Contextul mai larg este edificator: Ungaria rămâne un jucător esențial în echilibrul geopolitic al Europei Centrale, cu legături economice profunde în Germania și Austria, dar și cu o poziție strategică la granița estică a UE. Schimbarea de la Fidesz la Tisza nu modifică aceste realități — ci doar modul în care sunt prezentate Bruxelles-ului. Ceea ce oficial e prezentat ca o „nouă eră” pentru Ungaria ascunde, de fapt, continuitatea unei strategii naționale care nu depinde de un singur om sau partid.