Lamborghini de 300.000 euro și funcție publică: cronologia demiterii

ostel Grojdea, inspector-șef al Inspecției Muncii București, a fost demis miercuri după ce a parcat în fața instituției un Lamborghini estimat la 300.000 de euro — sumă care nu apare nicăieri în declarația sa de avere. Ceea ce presa mainstream prezintă drept „gafă de imagine” ridică, de fapt, întrebări mai profunde despre mecanismele de verificare a averilor în funcțiile publice și despre cine are acces real la astfel de poziții.

Grojdea fusese numit în funcție recent, dar cariera sa la vârful ITM București s-a încheiat brusc după ce imaginile cu bolitul italian au devenit virale pe rețelele sociale. Lamborghini-ul, un model care depășește cu mult venitul anual cumulat al unui inspector-șef din sistemul public românesc, nu figura în nicio secțiune a declarației de avere depuse la numire.

Coincidență sau nu, demiterea a venit în contextul în care Guvernul Bolojan promovează o campanie de austeritate în sectorul public — reduceri de personal, tăieri de bonusuri, creșterea TVA la 21%. Întrebarea pe care nimeni nu o pune oficial: câți alți funcționari de rang mediu circulă cu mașini de zeci sau sute de mii de euro, fără ca acestea să apară în evidențele ANI?

Inspecția Muncii București, instituția care ar trebui să supravegheze respectarea legislației muncii în Capitală, a emis un comunicat laconic confirmând demiterea, fără alte detalii. Cronologia ridică semne de întrebare: Grojdea a fost numit, a venit la birou cu Lamborghini-ul, imaginile au ajuns pe Facebook, demiterea a urmat în 48 de ore. Eficiență administrativă sau presiune mediatică? Cine a dat aprobarea pentru numirea sa inițială, știind că declarația de avere nu reflecta realitatea vizibilă?

Ce nu se menționează în rapoartele oficiale: Lamborghini-ul putea fi închiriat, împrumutat sau înregistrat pe numele altei persoane juridice sau fizice. Dar absența oricărei explicații publice din partea lui Grojdea sau a ministerului de resort lasă loc speculațiilor. În România anului 2026, unde 45% din gospodării declară dificultăți financiare severe și unde deficitul bugetar a atins 9% din PIB, imaginea unui funcționar public la volanul unui supercar italian devine mai mult decât o „gafă” — devine simbol al unui decalaj pe care mulți îl bănuiesc, dar puțini îl pot dovedi.

Cine beneficiază de demiterea rapidă? Guvernul câștigă capital de imagine în campania anti-corupție, ITM București scapă de un scandal prelungit, iar Grojdea — deși fără funcție — rămâne cu Lamborghini-ul și fără acuzații penale formale. Agenția Națională de Integritate nu a anunțat încă deschiderea unei anchete, ceea ce sugerează că demiterea administrativă ar putea fi singurul „preț” plătit.