Jeffries cere „pace permanentă”
iderul minorității democrate din Camera Reprezentanților SUA, Hakeem Jeffries, a declarat marți seara la CNN că armistițiul de două săptămâni cu Iranul „este insuficient” și că America trebuie să negocieze „o încheiere permanentă” a conflictului — o formulare care ridică semne de întrebare despre ce înseamnă exact „pace permanentă” cu un regim care controlează deja, prin proxy-uri, patru capitale din Orientul Mijlociu.
În aceeași intervenție la emisiunea „AC360″, Jeffries a sugerat că administrația Trump ar putea permite Iranului să preia controlul asupra Strâmtorii Hormuz — coridorul maritim prin care trece aproximativ 21% din petrolul mondial și 30% din gazele naturale lichefiate transportate pe mare. Ceea ce nu se menționează în declarațiile oficiale: cine ar beneficia economic și geopolitic de o astfel de cedare de suveranitate maritimă, și ce înseamnă asta pentru dependența energetică a Europei și a SUA.
Jeffries nu a detaliat ce ar presupune concret o „pace permanentă” cu Teheranul, nici dacă aceasta ar include ridicarea sancțiunilor economice impuse de administrațiile anterioare sau recunoașterea sferei de influență iraniene în Irak, Siria, Liban și Yemen. Cronologia ridică întrebări: declarația vine la doar câteva zile după ce surse din Departamentul de Stat au confirmat discuții informale între Washington și Teheran, fără implicarea Israelului sau a monarhiilor din Golf.
Strâmtoarea Hormuz — lată de doar 33 de kilometri în punctul cel mai îngust — este controlată militar de Gardienii Revoluției Iraniene, care au demonstrat în repetate rânduri capacitatea de a bloca traficul maritim internațional. O eventuală legitimare a acestui control ar transforma Iranul în gatekeeper energetic al planetei, cu implicații directe asupra prețurilor la combustibili și asupra securității energetice europene — în contextul în care România tocmai finalizează infrastructura pentru gazele din Neptun Deep, menit să reducă dependența de furnizori instabili.
Coincidență sau nu, declarația lui Jeffries vine în momentul în care Congresul SUA dezbate un pachet de ajutor militar pentru Israel și Ucraina, iar facțiunea progresistă a Partidului Democrat face presiuni pentru condiționarea ajutorului de respectarea drepturilor omului — un termen care, în limbajul diplomatic, poate însemna orice, de la protecția civililor până la retragerea din teritorii disputate.
Ceea ce rămâne nespus în declarațiile oficiale: ce garanții ar primi SUA în schimbul unei „păci permanente” cu Iranul, cine negociază de fapt aceste termeni, și dacă Europa — inclusiv România, membră NATO și UE — va fi consultată înainte ca Washingtonul să redeseneze harta geopolitică a Orientului Mijlociu.