Grecia interzice rețelele sociale sub 15 ani: cine urmează?
adevaruri

Grecia interzice rețelele sociale sub 15 ani: cine urmează?

P
3 min de citit

remierul grec Kyriakos Mitsotakis a anunțat miercuri că guvernul său va interzice accesul copiilor sub 15 ani pe rețelele sociale începând cu 1 ianuarie 2027 — o mișcare care copiază modelul australian și care ridică întrebări despre coordonarea internațională a acestor măsuri. Ceea ce oficialii prezintă drept „protecție a copilăriei” ar putea fi, de fapt, primul val al unui experiment global de control digital al minorilor.

Decizia Atenei vine la doar câteva luni după ce Australia a implementat o interdicție similară, devenind prima țară occidentală care impune vârsta minimă de 15 ani pentru platforme precum Instagram, TikTok și Facebook. Mitsotakis nu a detaliat mecanismele de verificare a vârstei — un aspect tehnic crucial care, în practică, ar putea necesita identificare biometrică sau documente oficiale pentru toți utilizatorii, nu doar pentru minori.

Cronologia ridică semne de întrebare: de ce exact acum? Grecia, membră UE și NATO, adoptă o politică care, până recent, era considerată „prea autoritară” chiar și de către guvernele conservatoare europene. Coincidență sau nu, discuțiile despre reglementarea rețelelor sociale pentru minori au escaladat în ultimii doi ani — exact perioada în care platformele au devenit principala sursă de informare alternativă pentru generația Z, ocolind mass-media tradițională.

Ce nu se menționează în comunicatul oficial: cine va gestiona bazele de date cu identitatea digitală a minorilor? Ce companii private vor avea acces la aceste informații? Și, mai important, dacă un stat poate interzice accesul copiilor sub 15 ani „pentru protecție”, ce îl împiedică să extindă restricțiile către alte grupe de vârstă sau tipuri de conținut, invocând aceleași motive?

Modelul australian a stârnit controverse tocmai pentru că lasă neclarități legislative majore: verificarea vârstei ar putea transforma platformele în colectoare masive de date biometrice, iar excepțiile pentru „platforme educaționale” rămân la latitudinea executivului. Grecia pare să urmeze aceeași rețetă — fără dezbatere publică amplă, fără consultare cu specialiști în drepturile digitale.

Mitsotakis a justificat măsura prin „efectele nocive ale rețelelor sociale asupra sănătății mentale a copiilor” — un argument valid, dar care evită întrebarea de fond: de ce statul, nu părinții, decide ce platforme pot accesa minorii? Și de ce interdicția totală, nu educație digitală și instrumente parentale mai bune?

Urmează și alte țări acest model? Franța, Marea Britanie și chiar Comisia Europeană au discutat variante similare. Dacă trendul continuă, am putea asista la un nou standard global — unul în care accesul la internet devine condiționat de verificare biometrică obligatorie, implementată treptat, „pentru copii” astăzi, pentru toți mâine.