Everest:Schema de 20 milioane $ — cine beneficiază cu adevărat?

reizeci și doi de indivizi — operatori de companii de trekking, ghizi montani, coordonatori de salvări cu elicopterul, proprietari de spitale și medici — sunt acuzați de autorități în Nepal pentru o schemă de fraudă a asigurărilor care a generat aproape 20 de milioane de dolari din evacuări false sau exagerate în zona Himalaya. Ceea ce rapoartele oficiale prezintă drept „abuzuri izolate” ascunde, de fapt, un sistem bine organizat care a funcționat neîmpiedicat timp de trei ani pe cele mai populare trasee montane ale lumii — inclusiv drumul spre Everest Base Camp.

Biroul Central de Investigații din Nepal anchetează o operațiune de fraudă la scară largă în sectorul turismului montan himalayan. Investigația se concentrează pe activități desfășurate între 2022 și 2025 pe rute populare: Everest Base Camp, Annapurna, Manaslu și Langtang. Anchetatorii examinează peste 4.700 de cazuri de pacienți internaționali în spitalele din Kathmandu implicate și revizuiesc mii de zboruri cu elicopterul. Identifică sute de salvări ca fiind frauduloase sau exagerate — operatorii ar fi umflat simptomele, falsificat dosare medicale și facturat zboruri unice ca multiple emergențe separate pentru a multiplica sumele încasate de la asigurători.

Între 2022 și 2025, investigatorii au identificat 4.782 de pacienți străini tratați în spitalele implicate. Din acestea, 171 de cazuri au fost confirmate ca salvări false. În acea perioadă, Era International Hospital a primit depozite de peste 15,87 milioane de dolari legate de aceste activități. Shreedhi International Hospital a primit peste 1,22 milioane de dolari.

Printre operatorii de salvare, Mountain Rescue Service a efectuat 171 de salvări frauduloase din 1.248 de zboruri charter totale, pretinzând aproximativ 10,31 milioane de dolari de la asigurători. Nepal Charter Service a realizat 75 de salvări false din 471 de zboruri, pretinzând 8,2 milioane de dolari. Everest Experience and Assistance a fost legată de 71 de salvări suspecte din 601 de zboruri, cu pretenții de asigurare totalizând 11,04 milioane de dolari.

Într-un caz care ilustrează îndrăzneala schemei, poliția a documentat o situație în care patru turiști au fost salvați într-un singur zbor cu elicopterul, în aceeași dată, folosind același elicopter și același manifest. Cu toate acestea, pretențiile de asigurare au fost depuse ca multiple salvări separate, factura totală de salvare ajungând la 31.100 de dolari, plus o factură separată de spital de 11.890 de dolari — conform Kathmandu Post.

Conform raportului, companiile de salvare „au reușit să extragă aproape 20 de milioane de dolari în plăți de la companiile internaționale de asigurări pentru salvări care erau inutile sau, în unele cazuri, complet fabricate”. Ceea ce nu se menționează în comunicatele oficiale: cât de mult timp această rețea a operat fără să fie deranjată și cine anume din structurile de supraveghere a preferat să privească în altă parte.

Frauda se bazează pe manipularea documentației și aranjamente de comisioane între firme de trekking, spitale și companii de elicoptere. O tactică comună implică prezentarea unor afecțiuni de rutină — oboseală ușoară, probleme stomacale sau semne timpurii de disconfort la altitudine — ca emergențe acute care necesită transport aerian imediat. Un model documentat arată patru trekkeri într-un singur zbor charter facturați ca patru misiuni distincte de salvare, transformând costul modest al unui zbor privat într-o pretenție de asigurare de peste 30.000 de dolari. Spitalele depun taxe pentru tratamente care nu au avut loc niciodată sau s-au dovedit inutile. Schema vizează în principal călători din țări cu polițe de asigurare directe, cum ar fi Marea Britanie, Australia și Canada.

Unele declarații ale martorilor menționează ghizi care adaugă praf de copt în mâncare sau administrează clienților medicamente excesive și apă pentru a induce greață și simptome care imită boala de altitudine. Rapoartele media subliniază aceste detalii și alimentează speculații despre otrăvire deliberată pe rutele Everest. Poliția nepaleză, totuși, declară clar că investigația oficială nu descoperă nicio dovadă de otrăvire efectivă. În declarația lor publică din aprilie 2026, Biroul Central de Investigații afirmă: „Până în prezent, investigația oficială nu a găsit nicio dovadă de ‘otrăvire’. Nu au fost găsite fapte care să sugereze că substanțe otrăvitoare au fost amestecate în mâncare.”

Distincția contează. Schema afectează în principal trekkeri pe trasee de altitudine mai mică, mai degrabă decât cei aproximativ 500 de alpiniști tehnici care încearcă vârful Everest în fiecare an. Expedițiile de vârf la altitudine mare operează sub protocoale medicale mai stricte, suport de oxigen și supraveghere profesională care fac ca emergențele puse la cale să fie mult mai dificil de executat nedetectate. Numele Everest atrage atenția globală, dar cea mai mare parte a fraudei documentate are loc pe drumeții de apropiere și alte circuite regionale unde accesul cu elicopterul rămâne relativ simplu.

Investigația evidențiază slăbiciuni sistemice în industria turismului de aventură din Nepal, care crește rapid. Serviciile de elicopter, esențiale pentru emergențe reale la altitudine mare, se extind rapid, dar operează cu supraveghere limitată. Încercările anterioare ale guvernului de a solicita aprobarea autorității de turism pentru salvări nu reușesc să frâneze practica. Asigurătorii se confruntă acum cu presiunea de a strânge verificarea, în timp ce salvările legitime riscă o examinare mai mare și întârzieri.

Cronologia ridică semne de întrebare: cum de o rețea atât de extinsă — implicând zeci de actori, mii de zboruri, milioane de dolari — a putut funcționa trei ani fără să declanșeze alarme? Cine beneficiază de fapt când industria turismului montan devine o mașinărie de fraudă a asigurărilor? Și ce alte „practici standard” din turismul de aventură global ascund, de fapt, scheme similare?