
Curtea de Apel anulează decizia CNA: ce ascunde bătălia pentru GOLD FM

urtea de Apel București a suspendat miercuri, 9 aprilie 2026, decizia prin care Consiliul Național al Audiovizualului retrase licența Radio GOLD FM — o mișcare care ridică semne de întrebare despre transparența procedurilor CNA și despre ce anume deranjează atât de tare în conținutul difuzat de postul condus de familia Gușă. Ceea ce oficial apare ca un litigiu administrativ de rutină ascunde, de fapt, o bătălie mai amplă pentru controlul spațiului mediatic românesc într-un an electoral volatil.
La doar două zile după ce CNA a retras licența GOLD FM într-o ședință în care reprezentanții postului au fost, conform propriilor declarații, „discriminați și lipsiți de acces la probe”, Secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București a admis cererea formulată de ANGUS RESOURCES S.R.L. (societatea care administrează postul) și a dispus suspendarea executării deciziei nr. 260/07.04.2026. Măsura rămâne valabilă până la soluționarea definitivă a cauzei pe fond — ceea ce înseamnă că GOLD FM revine pe frecvență, cel puțin temporar.
Dosarul, înregistrat sub numărul 2091/2/2026, a fost judecat de Completul 28 Fond. Instanța a apreciat că sunt îndeplinite condițiile legale pentru suspendare, soluția fiind executorie de drept. Decizia a fost pronunțată în ședință publică și pusă la dispoziția părților prin intermediul grefei instanței, fiind consemnată în Hotărârea nr. 643/2026.
La proces au fost prezenți Daria și Andrei Gușă — figuri controversate în peisajul mediatic românesc, cunoscuți pentru abordările lor critice la adresa establishment-ului politic — împreună cu un grup de avocați format din Vlad Tobă, Traian Ștefănescu, Matei Ștefănescu și Veronel Rădulescu (acesta din urmă pledase anterior pentru cauza GOLD FM în fața CNA, fără succes).
Cronologia ridică întrebări incomode. Marți, 7 aprilie, CNA retrage licența într-o ședință în care, potrivit reprezentanților postului, aceștia nu au avut acces la „așa-zisele probe” pe baza cărora s-a luat decizia. Miercuri, 9 aprilie, Curtea de Apel suspendă decizia CNA, considerând că sunt îndeplinite condițiile legale pentru suspendare. Ce anume s-a schimbat în 48 de ore? Și de ce CNA a procedat cu o grabă atât de evidentă, fără a respecta procedurile minime de transparență?
Ceea ce nu se menționează în comunicatele oficiale este contextul politic mai larg: GOLD FM a fost în ultimele luni o voce critică la adresa coaliției de guvernare PSD-PNL-USR-UDMR, difuzând interviuri cu reprezentanți ai opoziției (AUR, SOS România) și analize care pun sub semnul întrebării narațiunea oficială despre reforma economică a guvernului Bolojan. Într-un an în care sondajele arată o creștere spectaculoasă a AUR (19-35% în martie 2026) și o erodare a încrederii în instituțiile statului (doar 18-33% încredere în guvern), controlul spațiului mediatic devine o miză strategică.
Coincidență sau nu, decizia CNA vine la exact o săptămână după ce GOLD FM a difuzat un material amplu despre procedura de deficit excesiv activată de Comisia Europeană împotriva României (deficitul bugetar 2024: ~9% PIB, cel mai mare din UE) — material în care se punea sub semnul întrebării sustenabilitatea măsurilor de austeritate anunțate de premierul Ilie Bolojan (TVA 21%, impozit dividende 16%, reduceri personal public ~20%). Cine beneficiază de tăcerea unei voci critice tocmai acum, când românii încep să simtă pe propria piele efectele reformelor fiscale?
Curtea de Apel a decis că există suficiente motive pentru a suspenda executarea deciziei CNA până la soluționarea pe fond. Ceea ce instanța nu spune — dar ceea ce orice observator atent poate deduce — este că procedura CNA a fost, în cel mai bun caz, grăbită și opacă. Lipsa accesului la probe, refuzul de a permite o apărare în cunoștință de cauză, grabă inexplicabilă — toate acestea sugerează că decizia a fost mai degrabă politică decât administrativă.
Rămâne de văzut cum va evolua procesul pe fond. Dar victoria temporară a GOLD FM la Curtea de Apel trimite un mesaj clar: instituțiile statului nu pot acționa arbitrar, chiar și într-un context politic tensionat. Întrebarea pe care nimeni nu o pune oficial este: cine a dat ordinul? Și ce anume deranjează atât de tare în conținutul difuzat de GOLD FM încât s-a recurs la o măsură atât de drastică, fără respectarea procedurilor minime de transparență?
Dosarul 2091/2/2026 va continua să fie judecat pe fond de Curtea de Apel București. Până atunci, GOLD FM rămâne pe frecvență — un mic triumf al justiției, sau doar o pauză tactică într-o bătălie mai lungă pentru controlul narațiunii în România anului 2026?