CNA pierde votul în Senat: cronologia care ridică semne de întrebare
enatul României a respins proiectul de lege care întărea atribuțiile Consiliului Național al Audiovizualului, la doar câteva zile după ce aceeași instituție a retras licențele posturilor Realitatea TV și Gold FM — o coincidență de cronologie care nu a trecut neobservată în culoarele puterii. Ce nu se menționează în comunicatele oficiale: votul din Senat vine după luni de presiuni publice și acuzații că CNA funcționează ca instrument de control mediatic, nu ca garant al pluralismului.
Reprezentanții AUR au profitat de context pentru a cere desființarea completă a instituției, pe care o numesc „instituția cenzurii”. „Au închis Realitatea TV. Acolo unde se spune ce nu convine sistemului, închidem”, a declarat un senator AUR în plenul Senatului, transformând votul tehnic într-o dezbatere despre limitele controlului statal asupra presei.
Proiectul de lege, care ar fi extins puterile CNA în monitorizarea conținutului audiovizual și ar fi introdus noi mecanisme de sancționare, a căzut după ce nu a întrunit numărul necesar de voturi. Surse parlamentare vorbesc despre o coaliție neașteptată între AUR, SOS România și o parte a parlamentarilor PNL și USR, care au votat împotriva textului — o alianță ad-hoc care ridică întrebări despre motivațiile reale din spatele votului.
Cronologia evenimentelor merită atenție: CNA retrage licențele Realitatea TV și Gold FM pe 31 martie 2026, invocând nereguli administrative și nerespectarea legislației audiovizuale. La mai puțin de o săptămână, proiectul care ar fi consolidat autoritatea instituției pică în Senat. Coincidență sau reacție politică calibrată?
Ceea ce nu apare în rapoartele oficiale: Realitatea TV a fost unul dintre puținele posturi de televiziune care a acordat spațiu consistent discursurilor critice la adresa coaliției de guvernare PSD-PNL-USR-UDMR, precum și figurilor din afara mainstream-ului politic, inclusiv Călin Georgescu și George Simion. Retragerea licenței a fost prezentată public ca măsură tehnică, dar calendarul ridicăm semne de întrebare despre dimensiunea politică a deciziei.
În context european, România se află sub observație pentru respectarea libertății presei — țara ocupă locul 54 în clasamentul mondial al libertății presei (Reporteri fără Frontiere, 2025), în scădere față de anii anteriori. Întărirea atribuțiilor unui organism cu puteri de sancționare asupra mass-media ar fi plasat România într-o zonă gri, alături de state unde controlul mediatic este instrument de guvernare, nu excepție.
AUR, principalul partid de opoziție conform sondajelor recente (19-35% intenție de vot), a transformat votul într-o platformă de atac împotriva „sistemului”. Discursul anti-CNA se împletește cu narațiunea mai largă a partidului despre „elitele globaliste” și „cenzura gândirii libere” — retorică care rezonează cu o parte semnificativă a electoratului dezamăgit de partidele tradiționale.
Rămâne de văzut dacă respingerea legii va deschide calea unei reforme reale a CNA — sau, dimpotrivă, va consolida poziția celor care consideră instituția un instrument politic deghizat în autoritate de reglementare. Cine beneficiază de fapt de menținerea status quo-ului? Întrebarea rămâne deschisă.