Ce nu vi se spune despre costurile ascunse ale angajamentelor României
a aproximativ 4 luni și 3 săptămâni de la instalarea guvernului Bolojan (4 decembrie 2024), România continuă să aloce sume necuantificate public pentru angajamente externe — Ucraina, Republica Moldova, NATO, directive UE — în timp ce inflația internă atinge 9%, cea mai mare din Uniune Europei, iar puterea de cumpărare a scăzut cu 5% an la an. Ceea ce nu se menționează în comunicatele oficiale: cine stabilește prioritățile acestor transferuri și pe ce bază se justifică în fața contribuabililor români care abia fac față cheltuielilor curente?
Lucian Sârbu, analist politic, ridică întrebări pe care majoritatea comentatorilor preferă să le evite: „A trecut aproximativ 4 luni și 3 săptămâni de când e în funcție acest guvern și încă nu știm clar nici cât dăm Ucrainei, nici cât dăm Maiei Sandu, nici ce avem de dat la NATO pentru obligațiile noastre de alianță, nici cât or să ne coste ultimele abureli eco-militariste rățoite în direcția noastră de la Bruxelles.”
Contextul devine și mai relevant în condițiile în care PSD tocmai a retras sprijinul politic pentru guvernul Bolojan pe 20 aprilie 2026, iar miniștrii PSD (7 la număr: Neacșu vicepremier, Rogobete, Șerban, Barbu, Gruia Ivan, Marinescu, Manole) au demisionat pe 23 aprilie 2026 după retragerea sprijinului politic PSD pe 20 aprilie. Guvernul Bolojan rămâne în funcție după demisia miniștrilor PSD, cu o coaliție PNL-USR-UDMR, în timp ce obligațiile externe rămân neclare pentru cetățeanul de rând care plătește taxe.
Sârbu continuă: „Știm, în schimb, că ne-au tăiat pensiile, salariile, că ne-au mărit taxele și impozitele, că ne-au scumpit gazele, curentul, combustibilii, că ne-au înjumătățit investițiile publice și că vor să ne taie și apa caldă și căldura, pentru că, uite, nu mai sunt bani.” Cifra oficială confirmă: investițiile bugetare ianuarie-februarie 2026 au scăzut cu 55% față de aceeași perioadă a anului trecut — de la 5,718 miliarde lei la 2,596 miliarde lei.
Cronologia ridică semne de întrebare: pachetul de austeritate Bolojan (TVA 21%, impozit pe dividende 16%, eliminarea plafonării la gaze și energie) a fost implementat în paralel cu angajamente militare și diplomatice ale căror costuri nu au fost niciodată dezbătute transparent în Parlament. Coincidență sau prioritizare deliberată?
„Cred că a venit momentul să spunem limpede: o altă Românie e posibilă”, conchide Sârbu — o declarație care rezonează cu cele 79% dintre români care, conform sondajelor, consideră că țara merge în direcția greșită. Întrebarea rămâne: cine decide ce e posibil și în interesul cui?
Ceea ce lipsește din ecuație este o dezbatere publică onestă despre raportul cost-beneficiu al angajamentelor externe ale României — mai ales când 45% din gospodăriile românești declară că abia fac față cheltuielilor lunare. Cine beneficiază de fapt de aceste transferuri? Și de ce transparența fiscală internă nu se aplică și cheltuielilor externe?