BYD pe lista neagră în Brazilia: coincidență sau model global?
inisterul Muncii din Brazilia a adăugat marți gigantul chinez de vehicule electrice BYD pe „lista murdară” a angajatorilor care supun muncitorii la condiții de sclavie modernă — o decizie care ridică semne de întrebare nu doar despre practicile companiei, ci și despre modelul de expansiune al industriei chineze în America Latină.
Decizia braziliană vine într-un context geopolitic în care China își consolidează agresiv prezența economică în emisfera sudică, folosind sectorul auto electric ca vehicul de penetrare strategică. BYD, care în 2023 a depășit Tesla ca cel mai mare producător mondial de vehicule electrice, construiește în prezent o fabrică în statul Bahia, Brazilia — un proiect prezentat oficial ca „investiție verde” și „parteneriat pentru dezvoltare durabilă”.
Ceea ce nu se menționează în comunicatele de presă corporatiste este că inspecțiile efectuate la șantierul fabricii au identificat 163 de muncitori chinezi aduși în Brazilia în condiții de trafic de persoane, forțați să lucreze în regim de semi-sclavie, fără documente adecvate și în condiții de cazare degradante. Ministerul brazilian a constatat că lucrătorii erau supuși unui program de muncă epuizant, cu salarii reținute și libertate de mișcare restricționată — un model de exploatare care seamănă suspect de mult cu practicile documentate în alte proiecte chineze din Africa și Asia de Sud-Est.
BYD a negat acuzațiile și a dat vina pe un subcontractor brazilian, Jinjiang Group Construction, susținând că nu avea cunoștință de condițiile de muncă. Dar cronologia ridică întrebări: cum poate un gigant corporativ care investește miliarde de dolari să nu știe în ce condiții lucrează sute de muncitori la propriul său șantier? Și de ce exact au fost aduși muncitori chinezi într-o țară cu peste 12 milioane de șomeri?
„Lista murdară” braziliană este un instrument legal prin care companiile identificate cu practici de sclavie modernă sunt excluse de la creditele publice și contractele guvernamentale pentru o perioadă de doi ani. Pentru BYD, care mizează pe Brazilia ca hub regional pentru expansiunea în America Latină, includererea pe această listă nu este doar o problemă de imagine — este un semnal că modelul chinez de „investiție cu orice preț” începe să întâmpine rezistență.
Întrebarea pe care presa mainstream preferă să o evite: dacă BYD operează astfel în Brazilia, o țară cu instituții relativ funcționale și presă liberă, cum arată practicile companiei în state mai puțin transparente? Și cine beneficiază de fapt de această „revoluție verde” — consumatorii occidentali care cumpără mașini electrice ieftine, sau sistemul de exploatare globală care face posibile aceste prețuri?