Von der Leyen negociază cu Golful fără mandat: cine conduce UE?

Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a declanșat o criză diplomatică internă în marile cancelarii europene după ce a purtat discuții cu lideri din statele Golfului și a emis declarații privind Iranul — fără un mandat clar din partea celor 27 de state membre. Ceea ce oficial pare o simplă coordonare a politicii externe ascunde de fapt o luptă pentru controlul diplomatic al Uniunii, în condițiile în care rolul de reprezentare externă aparține formal Kajai Kallas, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe.

Când diplomația devine spectacol personal

otrivit unor discuții cu diplomați și oficiali europeni, mai multe guverne sunt iritate de modul în care von der Leyen a intervenit în primele zile ale conflictului dintre SUA, Israel și Iran. Criticii spun că președinta Comisiei ar fi făcut declarații și ar fi purtat discuții cu lideri din statele din Golf fără consultarea prealabilă a statelor membre — creând astfel confuzie în relațiile externe ale Uniunii.

Coincidență sau nu, această abordare apare exact în momentul în care UE încearcă să-și redefinească rolul geopolitic într-un context în care Washington își recalculează alianțele în Orientul Mijlociu. Cine beneficiază de fapt de această confuzie instituțională?

Declarația care a depășit linia roșie

În primele zile ale conflictului din Orientul Mijlociu, von der Leyen a avut mai multe convorbiri telefonice cu lideri din statele UE și din regiunea Golfului. Ea a exprimat public poziții politice care, potrivit criticilor, depășesc înțelegerile existente între statele membre. Printre declarațiile care au stârnit nemulțumiri s-a numărat și una în care președinta Comisiei ar fi sugerat schimbarea regimului din Iran — o poziție sensibilă, pe care unele capitale europene nu o împărtășesc.

Diplomații spun că astfel de mesaje pot da impresia că vorbesc în numele Uniunii Europene, chiar dacă nu reflectă o poziție comună. Ceea ce nu se menționează în rapoartele oficiale este că această abordare unilaterală slăbește coeziunea diplomatică europeană tocmai când ar trebui să fie mai solidă ca niciodată.

Apărarea oficială: leadership sau depășire de atribuții?

Reprezentanții Comisiei Europene au respins criticile și au afirmat că Ursula von der Leyen își exercită atribuțiile în mod normal, demonstrând astfel leadership politic în gestionarea relațiilor externe ale Uniunii. Potrivit unui purtător de cuvânt al instituției, contactele cu lideri internaționali fac parte din responsabilitățile președintei Comisiei și din politica externă a UE.

Totodată, Comisia subliniază că poziția oficială a Uniunii Europene privind conflictul cu Iranul a fost stabilită printr-o declarație coordonată de Kaja Kallas și aprobată de cele 27 de state membre. Dar cronologia ridică întrebări: de ce declarațiile publice ale lui von der Leyen au precedat această poziție oficială?

Un tipar care se repetă

Tensiunile dintre Comisia Europeană și unele guverne naționale nu sunt noi. Diplomații spun că nemulțumiri au existat și în alte dosare, precum accelerarea aderării Ucrainei la UE sau participarea Uniunii la inițiativa internațională „Consiliul de Pace”, susținută de administrația americană. Totuși, von der Leyen a fost apreciată în trecut pentru rolul său în gestionarea unor crize majore, precum pandemia de COVID-19 sau coordonarea sprijinului european pentru Ucraina după invazia Rusiei.

Rămâne însă întrebarea: când „leadership-ul politic” devine depășire de mandat? Și mai ales: în interesul cui se face această reconfigurare a arhitecturii diplomatice europene?