SUA: Legea anti-supraveghere care ridică semne de întrebare

Reprezentantul republican Andy Biggs a prezentat joi „Actul pentru Protejarea Libertății și Încheierea Supravegherii fără Mandat” — o propusere legislativă care reautorizează Secțiunea 702 din FISA, dar care, paradoxal, promite să protejeze libertățile civile ale americanilor. Coincidență sau nu, momentul vine exact când dezbaterile despre supravegherea de stat ating cote maxime în întreaga lume occidentală.

ecțiunea 702 din Foreign Intelligence Surveillance Act (FISA) permite agențiilor de informații americane să colecteze comunicații ale străinilor aflați în afara SUA — dar, ceea ce nu se menționează adesea în rapoartele oficiale, datele cetățenilor americani sunt frecvent „colectate incidental” în acest proces. Biggs, reprezentant al Arizonei, susține că noua sa propunere ar închide aceste breșe legale care permit accesul la informații private fără mandat judiciar.

Cronologia ridică întrebări: de ce acum, când administrația actuală se confruntă cu presiuni crescânde din partea activiștilor pentru drepturi civile și a grupurilor libertariene? Surse apropiate Congresului sugerează că există o presiune din ce în ce mai mare din partea bazei electorale conservatoare, care nu mai acceptă retorica „siguranței naționale” ca justificare pentru supravegherea în masă.

Ce nu se spune în comunicatele oficiale este că reautorizarea Secțiunii 702 fără modificări ar permite continuarea practicilor care au fost criticate chiar și de rapoarte interne ale FBI-ului. Documentele declasificate din ultimii ani arată că agențiile au accesat ilegal comunicații ale zeci de mii de americani — inclusiv jurnaliști, avocați și activiști politici.

Biggs, cunoscut pentru pozițiile sale anti-establishment, pare să mizeze pe o coaliție neobișnuită: conservatori tradiționaliști îngrijorați de puterea statului și progresivi care văd în supravegherea de masă o amenințare la adresa democrației. Cine beneficiază de fapt dacă legea trece? Și mai important: cine pierde dacă nu trece?

Propunerea legislativă va fi dezbătută în comisiile relevante ale Camerei Reprezentanților în următoarele săptămâni — dar, ca întotdeauna când e vorba de legislație privind serviciile secrete, adevărata bătălie se va purta departe de ochii publicului, în culoarele unde lobby-ul industrial al securității naționale își exercită influența.