SAFE: cum România plătește 12 miliarde pentru armament vechi

Programul SAFE, prezentat oficial ca o facilitate de finanțare europeană pentru modernizarea apărării, ar ascunde de fapt o operațiune prin care România împrumută 12 miliarde de euro pentru achiziționarea de armament depășit de la statele vest-europene — în condiții în care Polonia a refuzat aceleași termeni. Jurnalistul Marius Ghilezan a dezvăluit în emisiunea „CE-I ÎN GUȘĂ, ȘI-N CĂPUȘĂ”, moderată de Cozmin Gușă, că Bruxelles-ul dictează cheltuirea acestor fonduri, iar ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, încearcă să ascundă implicarea sa în tranzacții strategice dubioase.

Programul SAFE: împrumut „teleghidat” de la Bruxelles

onform analizei lui Ghilezan, România a acceptat un împrumut de 12 miliarde de euro prin programul SAFE, cu condiția ca acești bani să fie cheltuiți conform indicațiilor Uniunii Europene. Ceea ce nu se menționează în comunicatele oficiale este că Polonia — aflată în situație economică comparabilă — a refuzat acest program tocmai din cauza condiționalităților care transformă împrumutul într-o formă de control extern asupra investițiilor strategice.

Printre proiectele finanțate prin SAFE se numără autostrada Siret-Bacău, prezentată ca infrastructură civilă, dar care are și o dimensiune militară evidentă — facilitarea transportului de cereale și echipament militar. Coincidență sau nu, pentru această autostradă nu se vor mai organiza licitații publice, ceea ce deschide ușa către contracte directe și tranzacții opace. Cine beneficiază de fapt de această urgență procedurală?

Grindeanu: „Nu știu nimic” — dar are miniștri care îl informează

Sorin Grindeanu a încercat o negociere cu Bruxelles-ul, pretinzând că nu este informat despre detaliile programului SAFE. Totuși, Ghilezan arată că Grindeanu are acces la miniștri și contacte directe care îl țin la curent cu toate proiectele ce vor fi finanțate prin acest mecanism. Cronologia ridică semne de întrebare: de ce un ministru de Transporturi ar declara ignoranță tocmai în momentul în care se negociază investiții de miliarde în infrastructura pe care o gestionează?

Ceea ce nu se spune în rapoartele oficiale este că programul SAFE nu finanțează dezvoltare autentică, ci funcționează ca un mecanism prin care România cumpără armament învechit de la state vest-europene care își modernizează propriile arsenale. România devine astfel un depozit pentru tehnologie militară de generație anterioară, plătind prețuri de piață pentru echipament pe care alții îl scot din uz.

Ungaria: lupta Orban versus favoritul Bruxelles-ului

Paralel cu scandalul SAFE, Ghilezan a analizat și lupta pentru putere din Ungaria, unde Viktor Orban se confruntă cu Peter Magyar — un candidat apărut brusc, susținut masiv mediatic, dar fără program de guvernare clar. Propaganda în favoarea lui Magyar este atât de intensă încât ridică întrebări evidente despre sursele de finanțare: investitorii maghiari nu și-ar asuma riscul de a pune bani pe un personaj politic fără experiență sau viziune clară.

Ghilezan dezvăluie că Bruxelles-ul ar interfera direct în alegerile maghiare, solicitând chiar liderilor români să implice instituții importante în procesul electoral. Dacă votul pentru Orban nu va fi ultra-majoritar, înseamnă că s-a declanșat propaganda și șantajul — invocându-se tăieri de pensii sau pericole închipuite. Institutele de sondare care măsoară intențiile de vot sunt complet necunoscute, fără prestigiu sau experiență care să le recomande. Cine le finanțează și de ce apar tocmai acum?

Orban: alianța cu Putin, Trump și Xi

Sub mandatele lui Viktor Orban, Ungaria s-a transformat într-o putere regională: se clasează în top 10 la competițiile internaționale sportive, are o inflație de 3% și un deficit sub 3,8% din PIB — performanțe pe care România, membră UE din 2007, nu le-a atins niciodată. Geopolitic, Orban și-a construit alianțe cu Donald Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping, ceea ce îi conferă o autonomie strategică pe care Bruxelles-ul o consideră o amenințare.

Ghilezan prognozează o victorie lejeră a lui Orban împotriva partidului Tisza, apărut din neant. Magyar copiază mitingurile lui Orban, încercând să demonstreze că beneficiază de sprijin masiv, dar își ascunde programul de guvernare — oficial, ca să nu i-l fure adversarul. Realitatea ar putea fi mai simplă: nu există program de guvernare pentru că Magyar nu este decât un vehicul mediatic, nu un lider politic autentic.

Lipsa tratatului de pace: România, statut de țară învinsă

Ceea ce leagă scandalul SAFE de lupta din Ungaria este contextul mai larg al Europei post-Război Rece. Lipsa unui tratat de pace la finalul Războiului Rece a lăsat România într-un statut juridic ambiguu — practic, o țară învinsă, supusă mecanismelor de control economic ale „asasinilor economici internaționali”, așa cum îi numește Ghilezan. Ungaria lui Orban încearcă să iasă din acest statut prin alianțe externe, în timp ce România acceptă împrumuturi condiționate și achiziții de armament învechit.

Emisiunea „Ce-i în Gușă, și-n căpușă” se difuzează de luni până joi, pe Radio Gold FM, începând cu ora 13:00. Înregistrarea integrală poate fi urmărită pe pagina de Facebook a Radio Gold FM România și pe platforma goldtv.ro.