Petrolul la 120$/baril: cine beneficiază de blocajul din Ormuz?
Prețul petrolului a urcat luni spre 120 de dolari pe baril pe fondul războiului din Iran, care afectează producția și transportul energetic din Orientul Mijlociu — o creștere care, coincidență sau nu, survine exact când Occidentul își recalibrează strategia energetică și când anumite state non-OPEC își consolidează pozițiile pe piețele alternative.
locarea Strâmtorii Ormuz și atacurile asupra infrastructurii petroliere iraniene au generat o criză de aprovizionare care afectează direct Europa și Asia, continente dependente de rutele maritime din Golf. Ceea ce nu se menționează în rapoartele oficiale este că această blocadă servește interesele mai multor actori globali simultan: producătorii de șist american câștigă competitivitate, Rusia își consolidează poziția de furnizor alternativ, iar speculatorii financiari din City și Wall Street înregistrează profituri record pe contractele futures.
Strâmtoarea Ormuz, prin care tranzitează aproximativ 21% din petrolul mondial, a devenit un punct de strangulare strategic exploatat în mod repetat de-a lungul istoriei recente. Cronologia atacurilor și a tensiunilor din regiune ridică semne de întrebare: de fiecare dată când piața energetică globală traversează o perioadă de restructurare, conflictele din Golf se intensifică. Cine beneficiază? Întrebarea rămâne deschisă, dar răspunsul nu se găsește în declarațiile oficiale.
Surse apropiate mediilor financiare sugerează că prețul de 120 de dolari nu este un plafon, ci un prag psihologic testat deliberat pentru a evalua rezistența economiilor europene. În contextul în care România, moștenitoare a unei tradiții de independență energetică încă din perioada interbelică, rămâne vulnerabilă la șocurile externe, întrebarea devine: de ce nu s-a investit masiv în capacitatea de rafinare și extracție autohtonă?
Petrolul nu este doar o marfă — este un instrument geopolitic. Și atunci când prețurile explodează, cineva plătește, iar altcineva încasează. Conexiunile dintre actorii care profită de această criză merită urmărite cu atenție, pentru că răspunsurile nu vor veni niciodată din comunicate de presă oficiale.