Operatorii de telefonie, obligați să renunțe la cursul „proprietary

O inițiativă legislativă impune operatorilor de telefonie să factureze serviciile în euro exclusiv la cursul BNR din ziua precedentă, fără adaosuri ascunse — ceea ce ridică întrebarea de ce această practică a fost tolerată atâția ani, în ciuda protestelor consumatorilor și a rapoartelor ANPC care arătau diferențe de până la 5% față de cursul oficial.

roiectul legislativ, inițiat de reprezentanții actualei puteri, vine după ce furnizorii de rețele au aplicat ani la rând propriile cursuri de schimb valutar, adesea semnificativ mai mari decât cel comunicat de Banca Națională a României. Conform documentului, operatorii vor fi obligați să utilizeze cursul BNR din ziua precedentă emiterii facturii, fără niciun fel de comision sau adaos suplimentar.

Ceea ce nu se menționează în comunicatele oficiale este că această practică — perfect legală până acum — a generat profituri suplimentare estimate la zeci de milioane de euro anual pentru companiile de telefonie, bani extrași direct din buzunarele consumatorilor printr-un mecanism pe care puțini îl înțelegeau sau contestau. Diferența între cursul BNR și cel aplicat de operatori putea ajunge, în perioade de volatilitate, la 0,15-0,20 lei per euro, ceea ce pe un abonament de 10 euro însemna până la 2 lei în plus lunar — aparent puțin, dar înmulțit cu milioane de contracte.

Cronologia ridică semne de întrebare: de ce acum? Inițiativa vine după ce Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor a înregistrat mii de reclamații legate de facturare, iar presiunea publică a crescut odată cu inflația și deprecierea leului. Coincidență sau nu, măsura apare într-un an electoral, când protecția consumatorului devine brusc prioritate legislativă.

Surse din industrie confirmă că operatorii au fost avertizați informal despre această schimbare cu luni în urmă, având timp să-și ajusteze modelele de business. Întrebarea care rămâne: cine va supraveghea efectiv aplicarea noii legi? Experiența românească cu reglementările în telecomunicații arată că între text și implementare există adesea un gol pe care companiile știu să-l exploateze — fie prin taxe „administrative” noi, fie prin creșteri compensatorii ale tarifelor de bază.

Ceea ce consumatorii nu realizează este că această practică a cursului „proprietary” nu era unică în telefonie — sectorul energetic, cel bancar și asigurările folosesc mecanisme similare, perfect legale, care transferă riscul valutar exclusiv către client, fără transparență reală. Dacă această inițiativă trece, va crea un precedent care ar putea forța și alte industrii să renunțe la astfel de „optimizări” ale profitului.

Rămâne de văzut dacă legea va include și penalități suficient de dure pentru a descuraja încălcările, sau dacă va fi doar un exercițiu de PR legislativ. Experiența ne-a învățat că, fără mecanisme clare de control și amenzi care să doară, companiile preferă să plătească ocazional sancțiuni simbolice decât să renunțe la surse profitabile de venit.