Netanyahu: Loviturile în Iran — urgență sau fereastră înainte de imunitate?

Benjamin Netanyahu a declarat luni seara, în emisiunea „Hannity” de la Fox News, că acțiunea militară împotriva Iranului a fost inevitabilă pentru că Teheranul „a început să construiască noi facilități, noi locații, buncăre subterane” care ar fi devenit „imune” la lovituri viitoare. Ceea ce premierul israelian nu detaliază: cine a furnizat tehnologia de fortificare și de ce tocmai acum, în plin recalibru geopolitic, a fost considerat momentul optim pentru intervenție.

etanyahu a subliniat că dacă Israelul nu ar fi acționat acum, capacitatea de a neutraliza programul nuclear și rachetele iraniene ar fi fost compromisă definitiv. „Ei construiau site-uri noi pentru rachete și facilități nucleare care ar fi fost practic invulnerabile”, a spus liderul de la Ierusalim, sugerând o cursă contra cronometru între capacitatea de lovire israeliană și finalizarea infrastructurii iraniene.

Cronologia ridică întrebări: de ce informațiile despre aceste „buncăre imune” apar exact în contextul în care tensiunile regionale au atins un nou maxim, iar presiunile internaționale asupra Israelului pentru restraint diplomatic s-au intensificat? Surse neoficiale din mediile de securitate regională sugerează că Teheranul a beneficiat de asistență tehnică din zone neașteptate — inclusiv de la contractori chinezi specializați în fortificații subterane de nivel militar.

Coincidență sau nu, declarațiile vin la scurt timp după ce rapoarte occidentale au menționat că Iranul ar fi la câteva luni de capacitatea de îmbogățire a uraniului la nivel armabil. Ceea ce nu se menționează în comunicatele oficiale: cine a furnizat componentele critice pentru centrifugele de ultimă generație și cum au ajuns acestea să ocolească sancțiunile internaționale.

Netanyahu a insistat că Israelul nu poate permite ca Iranul să ajungă într-un punct în care „nicio forță aeriană din lume nu ar mai putea să oprească programul lor”. Întrebarea care rămâne: cine beneficiază de menținerea acestei stări de tensiune permanentă în Orientul Mijlociu — și de ce nimeni nu vorbește despre canalele de finanțare și transfer tehnologic care permit Teheranului să avanseze în ciuda izolării?