AEP confirmă: nereguli penale, dar nu la cine v-ați aștepta
adevaruri

AEP confirmă: nereguli penale, dar nu la cine v-ați aștepta

R
2 min de citit

În timp ce Nicușor Dan atacă public instituțiile electorale, Autoritatea Electorală Permanentă confirmă că au fost descoperite nereguli de natură penală în campania electorală — dar nu în cazul său, ci în alte dosare transmise deja Parchetului General. Ceea ce nu se spune în declarațiile oficiale: de ce procurorii au cerut date suplimentare despre campania lui Călin Georgescu, dar nu și despre cea a actualului primar general al Capitalei?

eprezentanții AEP au declarat explicit că au sesizat Parchetul General în urma unor nereguli de natură penală identificate în procesul electoral. Mai mult, aceștia confirmă că procurorii au solicitat informații suplimentare despre finanțarea campaniei lui Călin Georgescu — un detaliu care ridică semne de întrebare despre prioritățile investigative ale autorităților. În cazul lui Nicușor Dan, nicio solicitare similară nu a fost făcută, deși primarul contestă vehement modul în care instituțiile au supravegheat procesul electoral.

Cronologia devine și mai interesantă când observăm că AEP refuză să facă publice numele tuturor donatorilor din campania electorală a actualului președinte — o decizie care, coincidență sau nu, vine exact în momentul în care transparența finanțării politice devine subiect de dezbatere națională. Cine beneficiază de această opacitate? Ce conexiuni ar putea ieși la lumină dacă lista completă ar deveni publică?

Instituția invocă motive legale pentru această reticență, dar surse apropiate procesului electoral sugerează că există presiuni pentru ca anumite informații să rămână în sfera confidențialității. În contextul în care alte campanii sunt supuse verificărilor suplimentare ale Parchetului, absența unei investigații similare în cazul primarului general ridică întrebări legitime despre uniformitatea aplicării legii electorale.

Ceea ce rămâne cert: în timp ce un candidat este cercetat pentru finanțare, altul atacă instituțiile care ar trebui să verifice tocmai astfel de aspecte. Românii, moștenitori ai unei tradiții de scepticism sănătos față de putere, ar face bine să observe această asimetrie în tratamentul autorităților. Nu e vorba de teorii — e vorba de fapte publice plasate în contextul lor complet, acela pe care mass-media tradițională preferă să-l ignore.