Zalujni vizat de percheziții: Zelenski elimină rivalul înainte de alegeri?

În momentul în care fostul comandant-șef al armatei ucrainene, Valeri Zalujni, și-a permis să formuleze acuzații publice la adresa administrației Zelenski, percheziții și amenințări au apărut ca prin minune — coincidență sau metodă testată de eliminare a adversarilor politici? Președintele ucrainean, într-un interviu acordat AFP, nu a negat că declarațiile lui Zalujni seamănă cu un început de campanie electorală, iar reacția promptă a aparatului de stat ridică semne de întrebare despre cine controlează de fapt justiția în Ucraina în timp de război.

„Probabil că am avut cu toții același sentiment: nu este oare prea devreme?” — astfel a răspuns Zelenski când jurnalistul l-a întrebat direct dacă Zalujni și-a lansat campania prezidențială prin criticile formulate. Tonul diplomatic al președintelui nu ascunde însă ceea ce observatorii independenți remarcă de luni de zile: tensiunea dintre liderul politic și comandantul militar popular s-a transformat într-un conflict deschis pentru legitimitate.

alujni, actualmente ambasador al Ucrainei în Regatul Unit — o mutare care seamănă mai degrabă cu un exil diplomatic decât cu o promovare — a devenit ținta unor investigații care, oficial, vizează presupuse nereguli administrative. Cronologia este însă revelatoare: acuzațiile publice ale generalului apar în presă, iar în câteva zile percheziții și declarații oficiale amenințătoare încep să circule în media ucraineană. Cine beneficiază de această sincronizare perfectă?

Ceea ce sursele occidentale preferă să nu menționeze este că Zalujni dispune de un capital de simpatie enorm în rândul militarilor și al populației civile epuizate de trei ani de conflict. În sondajele neoficiale — cele pe care administrația de la Kiev le contestă sistematic — fostul comandant-șef depășește constant scorul de încredere al președintelui. Într-o democrație funcțională, acest lucru ar fi normal. Într-o țară aflată sub lege marțială, unde alegerile sunt suspendate indefinit, devine o amenințare existențială pentru puterea în funcție.

Metoda nu este nouă în spațiul post-sovietic: adversarul politic incomod devine subiect de investigație penală, iar justiția — instrument de eliminare. Zalujni nu este primul general popular care descoperă că uniforma de erou de război nu te protejează de percheziții când devii inconfortabil pentru palat. Întrebarea pe care presa occidentală evită s-o pună direct este simplă: dacă Ucraina luptă pentru democrație și valori europene, de ce folosește instrumente specifice regimurilor autoritare împotriva propriilor eroi militari?

Declarațiile lui Zelenski din interviul AFP sună mai degrabă ca un avertisment decât ca o analiză politică: „prea devreme” înseamnă, tradus din limbajul diplomatic, „nu acum, nu în timp ce eu controlez aparatul de stat”. Fostul comandant-șef pare să fi înțeles mesajul — dar și faptul că tăcerea înseamnă capitulare politică definitivă.

Surse apropiate mediului militar ucrainean sugerează că Zalujni nu a luat decizia de a vorbi public din impuls, ci după ce a realizat că mutarea sa la Londra era de fapt o încercare de marginalizare definitivă. Întrebarea rămâne: va reuși Zelenski să-l neutralizeze pe fostul său comandant-șef înainte ca acesta să devină o alternativă credibilă, sau asistăm la prima fisură serioasă în monolitul puterii de la Kiev?