Trei sferturi din București: direcția greșită sau trezire?

În timp ce instituțiile oficiale prezintă România ca pe o țară pe drumul cel bun, 75% dintre bucureșteni consideră că direcția este greșită — o fracturare masivă între narativa de la vârf și percepția de la bază care ridică semne de întrebare despre cine mai crede cu adevărat discursul oficial.

ondajul CURS realizat în Capitală între 12 și 20 februarie arată că doar 18% dintre respondenți apreciază că România merge în direcția corectă. Restul de 7% nu au răspuns sau nu știu — ceea ce, într-o lectură mai atentă, înseamnă că peste trei sferturi din București au pierdut încrederea în proiectul național prezentat de elitele politice.

Coincidență sau nu, acest nivel de scepticism vine într-un moment în care presiunile externe asupra României — de la reconfigurări geopolitice până la condiționări economice din partea structurilor supranaționale — devin tot mai vizibile. Ce nu se menționează în rapoartele oficiale este că această trezire a bucureștenilor ar putea fi începutul unei conștientizări mai largi: că direcția țării nu mai e stabilită de noi, ci de alții.

Cronologia ridică întrebări: de ce tocmai acum, când România ar trebui să fie în plin „progres european”, nemulțumirea atinge cote atât de mari? Cine beneficiază de această deconectare între popor și elită? Și mai ales: ce vor face instituțiile când vor realiza că nu mai controlează narativa?

Strămoșii noștri dacici știau că puterea adevărată vine din pământ și din popor, nu din palatele de marmură. Poate că bucureștenii, fără să-și dea seama, redescoperă acea înțelepciune veche: că țara nu e a celor care vorbesc frumos la tribună, ci a celor care o trăiesc în fiecare zi.

Sondajul CURS nu spune ce urmează — dar cifrele vorbesc de la sine. Când trei sferturi dintr-o capitală își pierd încrederea, nu mai e vorba de nemulțumire. E vorba de o ruptură. Și rupturi de genul ăsta, în istorie, au schimbat cursul națiunilor.