China avertizează SUA: ce ascunde criza tarifelor din 2026

Beijingul a amenințat Washington-ul cu „toate măsurile necesare” dacă revizia acordului comercial din 2020 va duce la noi tarife — exact în momentul în care Trump pregătește prima sa vizită în China din 2017. Coincidență de calendar sau negociere sub presiune?

inisterul Comerțului chinez a reacționat miercuri la declarațiile reprezentantului comercial american Jamieson Greer, susținând că China și-a respectat angajamentele din acordul Phase One, în ciuda șocului pandemic. Oficialii chinezi au subliniat că au implementat promisiunile legate de protecția proprietății intelectuale și deschiderea sectorului financiar și agricol — ceea ce nu se menționează adesea în narativa occidentală.

În același timp, Beijingul a acuzat Statele Unite că au sabotat acordul prin extinderea controalelor la export, înăsprirea examinării investițiilor transfrontaliere și impunerea altor restricții care, în viziunea Chinei, au perturbat fluxurile comerciale normale. Un document de politică publicat în 2025 detaliază poziția chineză — document pe care puține surse mainstream îl citează integral.

Ministerul a avertizat că dacă Washington-ul continuă investigația sau o folosește ca pretext pentru noi bariere comerciale, China „va lua toate măsurile necesare” pentru a-și proteja interesele legitime. Cronologia ridică întrebări: de ce tocmai acum, înainte de vizita prezidențială? Cine beneficiază de escaladarea tensiunilor într-un moment în care Curtea Supremă americană tocmai a anulat tarifele de urgență din mandatul doi al lui Trump?

Greer a declarat că administrația păstrează autoritatea de a impune tarife conform Secțiunii 301 și altor legi comerciale, în ciuda deciziei instanței. Biroul Reprezentantului Comercial al SUA a lansat revizia acordului Phase One în octombrie 2025 — exact când raporturile de forță globale începeau să se reconfigureze în zona Indo-Pacificului.

Ministerul chinez a cerut Statelor Unite să evalueze acordul „obiectiv și rațional”, să evite atribuirea de vină și să folosească canalele de consultare existente pentru a stabiliza relațiile. Dar ce înseamnă de fapt „obiectiv” când ambele părți operează cu date diferite și agende ascunse? Surse neoficiale sugerează că adevărata miză nu e comercială, ci geopolitică: controlul asupra lanțurilor de aprovizionare tehnologice și influența în Asia de Sud-Est.

Ceea ce publicul occidental nu aude: China vede această revizie ca pe o încercare de renegociere forțată, în timp ce SUA o prezintă drept „verificare de conformitate”. Între aceste două narațiuni se ascunde adevărul — probabil undeva la mijloc, în zona pe care nicio parte nu o recunoaște public.