Trump și Netanyahu, divergențe privind reluarea războiului cu Iranul

remierul israelian Benjamin Netanyahu îl presează pe președintele american Donald Trump să ordone un atac asupra Iranului imediat după alegerile americane de la jumătatea mandatului de marți, în timp ce Trump ar prefera să lase negocierile să-și urmeze cursul, potrivit unei relatări a Axios, bazată pe o sursă israeliană și una americană.

Cei doi lideri ar fi discutat divergent subiectul într-o convorbire telefonică sâmbătă. Sursa israeliană a descris discuția drept „dură”, iar sursa americană a calificat-o drept „directă”, potrivit Axios. Casa Albă și biroul lui Netanyahu nu au comentat relatarea.

Negocieri paralele cu Teheranul

Divergența dintre Washington și Ierusalim survine în contextul unor negocieri mediate de Qatar, menite să pună capăt conflictului armat dintre Statele Unite și Iran, aflat în luna a opta, potrivit unor oficiali citați de Washington Times. Temerile legate de o escaladare a conflictului cresc pe măsură ce se apropie ziua alegerilor.

Trump a declarat sâmbătă, în fața presei, că negocierile „merg bine” și că nu este „grăbit”. Președintele american a susținut că Iranul dorește un acord, dar a adăugat că autoritățile de la Teheran „nu sunt foarte de încredere… Fac un acord și apoi se retrag”.

Trump a mai spus că Statele Unite trebuie încă să „se ocupe” de unul sau două situri nucleare iraniene, referindu-se la o instalație suspectată de a fi construită într-un munte. „Putem face asta în 10 minute”, a declarat Trump, adăugând că planul de atac există deja și poate fi pus în aplicare rapid.

Potrivit relatării, Trump urmărește simultan un acord pentru reluarea discuțiilor diplomatice și pregătirea reluării ostilităților majore după alegeri — o abordare similară, susține sursa citată, celei folosite înaintea operațiunilor militare din iunie 2025 și februarie 2026.

Scrisoarea lui Vance și răspunsul Teheranului

Vicepreședintele american J.D. Vance i-ar fi trimis săptămâna trecută o scrisoare lui Mohsen Rezaei, secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, prin care solicita reluarea discuțiilor directe și abordarea imediată a dosarului nuclear, potrivit unei relatări anterioare a ZeroHedge.

Iranul a confirmat săptămâna trecută că a primit scrisoarea și pregătește un răspuns, însă nu este clar dacă acesta a ajuns la mediatorii qatarezi care au vizitat Teheranul la finalul lunii octombrie. Trump a confirmat că a aprobat acest contact, dar l-a descris drept un efort de livrare a ajutorului medical și a proviziilor.

Diplomați iranieni s-au aflat, duminică, la a treia zi consecutivă de discuții cu reprezentanți qatarezi la Doha. Ministrul de Externe al Iranului, Abbas Araghchi, a confirmat că negocierile sunt în curs.

„Consultările cu mediatorii privind planul pe două zile continuă și avansează spre implementare, dar nu am ajuns încă la o concluzie definitivă”, a declarat Araghchi, precizând că un acord final depinde de un răspuns satisfăcător din partea Statelor Unite, fără a detalia condițiile.

Potrivit relatării, planul pe două zile ar fi o versiune condensată a unui plan pe șapte zile prezentat de Araghchi în septembrie, la Adunarea Generală ONU din New York, care ar prevedea redeschiderea Strâmtorii Hormuz și un armistițiu regional în 48 de ore, urmate de negocieri mai detaliate.

Iranul ar condiționa redeschiderea strâmtorii de concesii americane, în principal ridicarea sancțiunilor și deblocarea a peste 12 miliarde de dolari din active înghețate. Teheranul refuză totodată să negocieze programul său nuclear, cerință centrală a părții americane.

Araghchi a declarat pentru Axios, duminică, că nu există încă un acord și că o înțelegere depinde de răspunsul Statelor Unite la întrebările Iranului. „Depunem toate eforturile în acest sens și sperăm că cealaltă parte va da dovadă de suficientă raționalitate pentru a alege diplomația în locul altor căi”, a spus el.

Presiune economică și militară continuă

Washingtonul menține sancțiuni dure și un blocaj naval care împiedică Iranul să exporte petrol din vara aceasta, potrivit relatării. Oficialii americani susțin public calea diplomatică, dar semnalează că noi lovituri militare ar putea deveni inevitabile.

„Mâna întinsă pentru negociere a rămas deschisă și activă”, a declarat duminică, la conferința Manama Dialogue din Bahrain, Donald Blome, secretar de stat adjunct pentru Orientul Apropiat. „În același timp, am fost pregătiți să mergem și într-o altă direcție”, a adăugat el.

Statele Unite nu au mai efectuat lovituri majore asupra Iranului din iulie, când luptele s-au reaprins după colapsul Memorandumului de la Islamabad. De atunci, Washingtonul a intensificat presiunea economică, cu scopul declarat fie de a provoca prăbușirea regimului, fie de a forța o soluție diplomatică.

Unii analiști citați în relatare consideră că Iranul ar tergiversa negocierile până după alegerile americane, în speranța unor pierderi republicane care ar putea da Democraților controlul ambelor camere ale Congresului și ar deschide calea unor contestări ale puterilor de război ale lui Trump. Potrivit acelorași surse, Trump ar fi exclus noi lovituri înainte de alegeri, pentru a limita impactul economic.

Pentagonul, între timp, ar pregăti o campanie scurtă și intensă împotriva infrastructurii energetice și militare iraniene, potrivit relatării. Amiralul Brad Cooper, șeful Comandamentului Central al SUA, l-ar fi informat pe Trump despre planurile de atac într-o întâlnire rară la Casa Albă, luna trecută.