Teatrul parizian care joacă piese de Ionescu neîntrerupt din 1957

n teatru mic din Cartierul Latin al Parisului, Théâtre de la Huchette, pune în scenă fără întrerupere, din 1957, piese ale dramaturgului Eugen Ionescu. Potrivit unui reportaj video realizat de jurnalistul Andrei Bădin, sala deține recordul mondial de longevitate pentru un spectacol jucat în același loc, cu peste două milioane de spectatori adunați de-a lungul deceniilor.

Reportajul reconstituie, potrivit realizatorului, și episoade mai puțin cunoscute din viața lui Eugen Ionescu, de la relația dificilă cu tatăl său — care, potrivit materialului, i-ar fi inspirat piesa „Rinocerii” — până la perioada de sărăcie din exilul parizian, când scriitorul ar fi lucrat într-o fabrică de vopsea înainte de a deveni membru al Academiei Franceze.

Rivalitatea dintre Ionescu, Cioran și Eliade

O parte importantă a reportajului este dedicată relației dintre Eugen Ionescu, Emil Cioran și Mircea Eliade, trei dintre cele mai cunoscute nume ale exilului românesc din Franța. Potrivit materialului realizat de Andrei Bădin, legătura dintre cei trei ar fi fost marcată atât de admirație reciprocă, cât și de tensiuni legate de opțiuni politice din tinerețe și de rivalități personale mocnite de-a lungul anilor.

Reportajul menționează și rolul soției lui Ionescu, Rodica Burileanu, în susținerea scriitorului, precum și refugiul acestuia, la o vârstă înaintată, în pictură. Potrivit materialului, Ionescu a rămas un critic constant al regimurilor totalitare, poziție reflectată și în opera sa dramatică.

Documentarul se încheie cu o referire la mormântul lui Eugen Ionescu din cimitirul Montparnasse din Paris, unde, potrivit realizatorului reportajului, este săpat un mesaj considerat tulburător de cei care îl vizitează.