SUA au lovit insula iraniană Qeshm, în ajunul alegerilor din noiembrie

tatele Unite au bombardat luni insula iraniană Qeshm, potrivit unor oficiali americani citați de Wall Street Journal. Atacul face parte, potrivit publicației, dintr-o serie de lovituri limitate desfășurate în secret de Washington împotriva Iranului în ultimele săptămâni, în paralel cu mesajele publice ale președintelui Donald Trump privind o posibilă soluție diplomatică.

Spre deosebire de alte episoade de escaladare, administrația americană nu a confirmat oficial atacul. Un oficial american, citat de Wall Street Journal, a explicat că Washingtonul „a păstrat intenționat tăcerea asupra campaniei, pentru a nu transmite semnale privind reluarea unor operațiuni militare majore”.

Trump: „nu e nicio grabă” pentru reluarea atacurilor

Chiar în ziua atacului, aflat în ajunul alegerilor de la jumătatea mandatului, Trump a declarat pentru Axios că nu este „în nicio grabă” să decidă dacă reia loviturile împotriva Iranului. Potrivit unor surse citate în presa americană, premierul israelian Benjamin Netanyahu ar face presiuni pentru reluarea acțiunilor militare, în timp ce Trump pare să mizeze pe liniștirea opiniei publice, într-un moment în care conflictul este nepopular în rândul alegătorilor.

Președintele american a susținut, potrivit acelorași surse, că negocierile mediate de Qatar „merg bine, de aceea scade petrolul”. Vicepreședintele JD Vance a declarat, într-o intervenție publică, că el și Trump „se simt destul de optimiști în privința șanselor de a ajunge la o înțelegere negociată”.

Liderul suprem al Iranului ar fi deschis unor discuții

Potrivit agenției iraniene ISNA, președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, a declarat că liderul suprem Ali Khamenei a acordat guvernului o anumită marjă de autoritate pentru dialog cu Statele Unite. Este una dintre cele mai clare semnale, relatate până acum, că Khamenei – care nu a mai apărut public de la asasinarea tatălui său, la începutul operațiunii militare israeliano-americane – ar fi deschis unei soluții negociate, în contextul în care, potrivit unor analize, facțiuni apropiate Gărzilor Revoluționare s-ar opune oricărui compromis.

Surse citate de postul Al Jadeed susțin că medierea qatareză ar fi depășit anumite blocaje procedurale, iar Washingtonul ar lua în calcul să nu mai condiționeze un acord de rezolvarea imediată a dosarului nuclear iranian, integrându-l într-un cadru mai larg de negociere. Totuși, ministrul iranian de externe, Hossein Amir-Abdollahian (Araghchi), a declarat pentru TRT World că Teheranul nu are, deocamdată, planuri pentru discuții directe cu oficiali americani, condiționând orice negociere de acceptarea cerințelor iraniene.

Teheranul leagă redeschiderea strâmtorii Hormuz de ridicarea blocadei

Purtătorul de cuvânt al diplomației iraniene, Esmaeil Baghaei, a declarat, potrivit Bloomberg, că Iranul ar putea redeschide Strâmtoarea Hormuz în doar două zile, dacă administrația Trump acceptă condițiile Teheranului, inclusiv ridicarea blocadei navale impuse de marina americană. „Posibilitatea punerii în aplicare a acestui plan în două zile este un alt semn al bunei-credințe a Iranului”, a spus Baghaei.

Potrivit agenției Kyodo, Iranul ar fi transmis Qatarului șapte condiții pentru un acord cu Washingtonul, printre care ridicarea blocadei porturilor iraniene. Teheranul ar fi dispus la flexibilitate pe tema nucleară dacă se ajunge la un acord privind strâmtoarea, deși rămân diferențe semnificative, SUA cerând concesii nucleare simultane.

Piețele petroliere, în scădere pe fondul speranțelor de acord

Perspectiva unui progres diplomatic a împins prețul petrolului în jos: contractele futures pe Brent au coborât spre 106-108 dolari pe baril, iar WTI sub pragul de 100 de dolari, potrivit datelor de piață citate de agențiile financiare. Analista UBS Nana Antiedu a scris, într-o notă citată de presa financiară, că „prețurile petrolului s-au mai temperat luni, pe fondul speranțelor de progres diplomatic”, dar a avertizat că rezervele globale „se subțiază” după luni de conflict.

Potrivit directorului companiei petroliere ADNOC, Sultan Al Jaber, citat de Reuters, aproape un miliard de barili ar fi fost consumați din stocurile globale de petrol de la izbucnirea conflictului care a perturbat transportul naval prin Hormuz. Stocurile de motorină din unele piețe s-ar afla la minime istorice pe ultimii 35 de ani pentru acest sezon, iar costurile de transport și logistică ar fi crescut semnificativ, de la aproximativ 5% la 30% din costul unui baril, potrivit acelorași surse.

Analiști de la Goldman Sachs și-au revizuit în sus estimările pentru prețul petrolului Brent, la 105 dolari pe baril pentru luna decembrie și o medie de 88 de dolari pentru anul viitor, motivând printr-un risc ridicat de perturbare generat de conflictele din Orientul Mijlociu și din regiunea Rusia-Ucraina, potrivit unei note citate de presa economică.

Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat, potrivit presei americane, că nu s-a luat nicio decizie privind noi atacuri asupra Iranului și că Trump preferă o rezolvare pe cale diplomatică.