Presa iraniană include bazele din România pe o listă de ținte posibile

ouă publicații iraniene apropiate de cercurile conservatoare de la Teheran au prezentat instalații militare americane și NATO din Europa, inclusiv din România, drept posibile ținte în cazul reluării unui conflict cu Statele Unite și Israelul, potrivit relatărilor Reuters și Iran International, preluate de Mediafax.

Ce susțin publicațiile iraniene

Cotidianul ultraconservator Kayhan a scris că instalațiile militare americane și NATO aflate în „inima Europei” ar putea deveni ținte ale rachetelor iraniene dacă Washingtonul și Israelul ar relua atacurile asupra Iranului. Printre țările enumerate de publicație se numără România, Marea Britanie, Italia, Grecia, Albania și Cipru, alături de baza americano-britanică Diego Garcia.

Separat, cotidianul Hamshahri, afiliat municipalității din Teheran, a publicat o hartă cu baze militare americane din nouă țări europene — printre care România, Germania, Franța și Portugalia — însoțită de distanțele aproximative față de Iran. Potrivit publicației, infrastructura militară americană din Europa ar putea fi considerată o țintă legitimă de Teheran, din cauza rolului acesteia în sprijinirea operațiunilor din Orientul Mijlociu. Este o poziție exprimată de această publicație, nu o confirmare oficială a unor planuri militare iraniene.

Declarații mai dure din partea armatei iraniene

Purtătorul de cuvânt al armatei iraniene, generalul Mohammad Akraminia, a avertizat că un eventual nou conflict cu Statele Unite nu ar mai rămâne limitat la Orientul Mijlociu. „Dacă va avea loc un nou atac, geografia războiului s-ar putea extinde dincolo de Asia de Vest”, a declarat acesta, citat de agenția Tasnim. Potrivit aceleiași surse, forțele armate iraniene actualizează lista obiectivelor americane și israeliene vizate.

Generalul Ghassem Ghorayshi, comandant în cadrul organizației paramilitare Basij, a susținut, potrivit relatărilor citate, că forțele iraniene nu ar mai urma restricțiile anterioare privind raza de acțiune a rachetelor sau selectarea țintelor.

Avertismentul transmis României în luna martie

Tema nu este nouă pentru București. Pe 16 martie 2026, purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baghaei, a avertizat că decizia României de a permite utilizarea bazelor sale militare de către forțele americane „ar echivala cu participarea la agresiunea militară împotriva Iranului”, susținând că o astfel de decizie ar putea atrage răspunderea internațională a țării noastre.

Avertismentul a venit după ce Parlamentul României a aprobat dislocarea temporară a unor echipamente și forțe militare americane pe teritoriul național, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu. Ministerul român al Afacerilor Externe a respins atunci interpretarea Teheranului, precizând într-un comunicat: „România nu este parte a conflictului. Prioritatea noastră este efortul diplomatic pentru de-escaladare”. MAE a subliniat și că acordul bilateral din 2006 oferă cadrul legal pentru prezența americană, iar sistemul antirachetă de la Deveselu are caracter defensiv.

Bazele americane din România

România găzduiește mai multe instalații relevante pentru cooperarea militară cu Statele Unite și pentru apărarea flancului estic al NATO: Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, sistemul american de apărare antirachetă Aegis Ashore de la Deveselu și Baza 71 Aeriană de la Câmpia Turzii, aceasta din urmă inclusă în planurile de sprijin militar american aprobate în martie 2026.

Negocieri blocate și noi lovituri în regiune

Amenințările din presa iraniană survin într-un moment tensionat al negocierilor dintre Teheran și Washington. Un oficial iranian de rang înalt a declarat pentru Reuters că cele două părți rămân departe de un acord, în pofida medierii conduse de Qatar. Potrivit relatărilor, Iranul cere ridicarea sancțiunilor, deblocarea activelor financiare înghețate și garanții împotriva unor noi atacuri.

Tensiunile au fost alimentate și de lovituri americane recente asupra unor obiective militare de pe insula iraniană Qeshm, aproape de Strâmtoarea Ormuz. Potrivit oficialilor americani citați de Reuters, operațiunea ar fi vizat sisteme de apărare antiaeriană și ar fi avut un caracter limitat.