Jurnalist: CIA ar opera 12 baze secrete în Ucraina, potrivit NYT
urnalistul american Aaron Maté a declarat, într-un interviu acordat judecătorului Andrew Napolitano pentru podcastul „Judging Freedom”, înregistrat pe 3 noiembrie, că CIA ar continua să opereze 12 baze secrete în Ucraina, de-a lungul graniței cu Rusia. Afirmația lui Maté se bazează pe o investigație publicată de New York Times în februarie 2024, care descria o rețea de baze de informații construită cu sprijinul CIA timp de aproximativ opt ani, într-un parteneriat datând din 2014, potrivit relatării preluate și de publicația ucraineană Ukrainska Pravda.
Potrivit lui Maté, CIA ar fi coordonat inclusiv campania de atacuri cu drone asupra infrastructurii energetice rusești, pe care fostul președinte american Donald Trump ar fi susținut-o inițial, pentru ca ulterior să o critice. „A fost CIA a lui Trump care a conceput asta și a ajutat Ucraina să o facă”, a afirmat jurnalistul, fără a prezenta documente care să confirme implicarea directă a lui Trump în decizie. Maté a adăugat că agenția americană ar continua „operațiunile ca de obicei”, oferind, în opinia sa, asistență de informații și de țintire Kievului.
Finanțare prin fundații private, susține jurnalistul
Întrebat dacă CIA ar avea surse de finanțare în afara bugetului federal american, Maté a spus că agențiile de informații recurg uneori la fundații sau corporații private pentru operațiuni „în afara evidențelor oficiale”, descriind aceasta drept o practică veche în domeniul serviciilor secrete. Jurnalistul l-a menționat pe investitorul George Soros ca exemplu, citând o cifră din 2015 potrivit căreia fundațiile acestuia ar fi cheltuit 181 de milioane de dolari în Ucraina de la destrămarea Uniunii Sovietice. Cifra corespunde unei estimări publicate de Atlantic Council în decembrie 2015; fundația International Renaissance Foundation, înființată de Soros, declară în prezent un total de circa 380 de milioane de dolari alocați în timp.
Maté a susținut, la condițional, că o parte din fondurile respective ar fi putut ajunge la grupuri implicate în protestele care au dus la înlăturarea fostului președinte ucrainean Viktor Ianukovici în 2014, speculând asupra unei posibile legături cu serviciile de informații occidentale. El însuși a recunoscut că afirmația rămâne nedovedită, spunând că „s-ar putea să nu aflăm niciodată” adevărul. Jurnalistul a adus în discuție și un exemplu similar legat de fondatorul eBay, Pierre Omidyar, fără a oferi probe suplimentare.
Divergențe în administrația americană, potrivit jurnalistului
Maté a susținut că în prezent ar exista tensiuni între serviciile de informații americane și britanice, pe de o parte, și Casa Albă, pe de altă parte, în privința direcției politicii față de Ucraina. El a menționat o presupusă divizare internă în administrația Trump, între oficiali precum J.D. Vance și Tulsi Gabbard, favorabili unei soluții de pace, și alții, precum Marco Rubio, pe care jurnalistul i-a acuzat că ar fi blocat un plan de pace negociat anterior de Jared Kushner și Steve Witkoff. Afirmațiile privind rolul exact al lui Rubio în acest proces nu au putut fi confirmate independent.
Jurnalistul a mai susținut, fără a oferi o sursă verificabilă, că livrările de rachete Patriot promise Ucrainei de Washington ar fi programate abia pentru trimestrul patru al anului 2030, o informație care nu a putut fi confirmată și care contrazice rapoartele recente, ce vorbesc despre întârzieri, nu despre un calendar fixat atât de îndepărtat.
În finalul interviului, discuția a abordat și declarațiile anterioare ale lui Trump despre popularitatea sa în Israel, unde fostul președinte american afirmase, într-o declarație din luna mai, că s-ar bucura de un rating de aprobare de 99%. Maté a comentat că o eventuală popularitate ridicată ar fi „irelevantă”, având în vedere sprijinul militar și financiar american acordat Israelului, în timp ce Napolitano a menționat o rată de aprobare de 33% pentru Trump pe plan intern, potrivit datelor citate în emisiune.