Judecător respinge procesul DOJ privind admiterile la Harvard
n judecător federal american a respins, potrivit agenției The Epoch Times, procesul intentat de Departamentul de Justiție al SUA (DOJ) împotriva Universității Harvard, prin care autoritățile cereau accesul la date detaliate privind admiterea studenților pentru a verifica dacă instituția mai folosește criterii bazate pe rasă.
Decizia a fost luată de judecătoarea Myong J. Joun, din Boston, numită în funcție de fostul președinte Joe Biden, care a constatat că Departamentul de Justiție nu a parcurs etapele legale obligatorii pentru a obține conformarea voluntară a universității înainte de a depune plângerea în instanță. Potrivit The Epoch Times, hotărârea se bazează exclusiv pe motive procedurale și nu tranșează problema de fond, respectiv dacă Harvard este sau nu obligată să furnizeze datele solicitate.
Ce prevede decizia
Procesul a fost respins fără a se prejudicia dreptul autorităților de a reveni cu o nouă acțiune, ceea ce lasă deschisă posibilitatea ca Departamentul de Justiție și cel al Educației să solicite din nou informațiile, după corectarea deficiențelor procedurale semnalate de instanță.
„Un termen-limită și o amenințare cu acționarea în judecată, luate separat, nu demonstrează neapărat respectarea procesului de conformare voluntară reglementat, atunci când agenția urmărește să impună cereri contestate de informații extinse”, a scris judecătoarea Joun în motivarea deciziei, citată de The Epoch Times.
Originea disputei
Departamentul de Justiție a dat în judecată Harvard pe 13 februarie, acuzând universitatea că ar fi refuzat să coopereze cu o anchetă federală privind practicile sale de admitere. Potrivit plângerii depuse la Curtea Districtuală a SUA pentru Districtul Massachusetts, instituția „nu respectă o anchetă federală” și ar avea un „istoric recent de discriminare rasială”, continuând, potrivit acuzației, „să discrimineze în procesul de admitere”.
Oficialii americani au invocat decizia Curții Supreme din 2023, prin care programele de admitere bazate pe criterii rasiale în majoritatea universităților au fost declarate neconstituționale, ca încălcând al 14-lea Amendament. Potrivit DOJ, Harvard ar fi „tergiversat ritmul de furnizare” a documentelor cerute sau ar fi refuzat pur și simplu să le predea.
„Furnizarea datelor solicitate este o așteptare de bază a oricărui proces credibil de conformare, iar refuzul de a coopera ridică semne de întrebare privind practicile universității”, a declarat, potrivit The Epoch Times, procuroarea generală adjunctă Harmeet Dhillon, la anunțarea procesului, pe 13 februarie.
Harvard susține, potrivit sursei citate, că procesul face parte dintr-o campanie mai amplă a administrației americane împotriva universității.
Contextul deciziei Curții Supreme din 2023
În 2023, Curtea Supremă a SUA a decis în favoarea organizației Students for Fair Admissions, care acuzase Harvard că respinge candidați de origine asiatică pe motiv că acest grup ar fi fost supra-reprezentat în rândul studenților, încălcând astfel legislația federală privind drepturile civile. Instanța a stabilit atunci, în cazul Students for Fair Admissions, Inc. v. President and Fellows of Harvard College, că politicile de discriminare pozitivă ale universității încalcă Titlul VI al Legii Drepturilor Civile din 1964, o concluzie similară fiind adoptată și în cazul paralel privind Universitatea din Carolina de Nord.
După decizie, Harvard a declarat public că va „respecta cu siguranță” hotărârea instanței, subliniind totodată că diversitatea rămâne „esențială pentru excelența academică”, întrucât progresul academic necesită dezbatere și divergență de opinii, potrivit unui comunicat al universității citat de The Epoch Times.
Datele privind promoția 2029 arată că studenții afro-americani reprezintă 11,5% din clasa de boboci, în scădere cu 2,5 puncte procentuale față de anul anterior și cu 5,1 puncte față de 2020, în timp ce ponderea studenților de origine asiatică a urcat la 41%, față de 29,8% în 2023, potrivit datelor citate de The Epoch Times.