Franța caută soluții fiscale pe fondul crizei datoriei publice

uvernul francez se confruntă cu propuneri contradictorii pentru reducerea datoriei publice, într-un context în care deficitul bugetar este estimat să depășească 6% din PIB în 2027, potrivit unei analize de opinie publicate de American Thinker și preluate de ZeroHedge, semnată de Thomas Kolbe.

Grupul parlamentar LIOT (Libertés, Indépendants, Outre-mer et Territoires) a propus emiterea unui împrumut dedicat exclusiv cetățenilor francezi, în valoare de 50 de miliarde de euro, cu o dobândă de 3,5% scutită de impozit și o maturitate de zece ani. Potrivit parlamentarilor citați în articol, măsura ar putea genera economii de până la 25 de miliarde de euro la nivelul dobânzilor plătite în următorul deceniu. Guvernul a respins însă, până acum, această propunere.

Context economic tensionat

Autorul articolului notează că inflația din Franța a depășit 3%, iar cheltuielile publice reprezintă peste 57% din economie. În acest cadru, orice încercare de austeritate ar întâmpina, potrivit textului, opoziție din partea stângii și ar fi afectată de episoade de proteste și tulburări sociale.

Premierul Sébastien Lecornu a majorat în acest an taxele asupra profiturilor marilor companii și a menținut un impozit minim de 20% pentru veniturile ridicate. Executivul a introdus și o taxă asupra activelor de lux gestionate prin structuri patrimoniale, alături de o taxă de doi euro pe coletele mici provenite din afara UE – ulterior eliminată, pe motiv că subiectul intră în competența Uniunii Europene. Proiectul de buget pentru 2027 prevede, potrivit sursei citate, taxe suplimentare pentru companii, angajatori, anumite produse alimentare și modele de închiriere.

Propuneri alternative, de la stânga și de la dreapta

Jean-Luc Mélenchon, liderul formațiunii La France insoumise, a propus anularea părții din datoria publică deținută de Banque de France în cadrul Eurosistemului, o măsură care ar reduce datoria publică cu aproximativ 18%, potrivit calculelor citate în articol. Autorul consideră această idee riscantă, avertizând asupra posibilelor „reacții de panică pe piețele obligațiunilor”, fără însă ca acest efect să fie confirmat empiric în text.

Pe de altă parte, Marine Le Pen, liderul Rassemblement National, a propus ca intensitatea emisiilor de carbon ale fiecărei economii naționale să stea la baza calculării contribuțiilor la bugetul UE – o formulă care ar duce, potrivit criticilor citate de autor, la creșterea contribuției Germaniei.

Autorul articolului, într-un comentariu de opinie, susține că fragmentarea politică a dreptei europene și revenirea la suveranitatea fiscală națională ar putea afecta grav funcționarea Uniunii Europene și a zonei euro. Această apreciere reprezintă punctul de vedere al autorului și nu un fapt confirmat.

Potrivit textului, „mounting public debt is an expression of a desperate attempt to cling to the prosperity of the past” — o evaluare pe care autorul o prezintă ca interpretare proprie asupra situației fiscale a Franței, nu ca o concluzie oficială a autorităților franceze sau europene.