Enigma prețului la petrol: speculație de piață sau coincidență?
economie libera

Enigma prețului la petrol: speculație de piață sau coincidență?

T
⏱ 4 min de citit

e-ai întrebat vreodată de ce prețul petrolului poate să scadă brusc cu zece la sută în câteva zile, exact atunci când contextul geopolitic rămâne, oficial, la fel de tensionat? Potrivit unei analize semnate de comentatorul economic Brandon Smith, publicată de platforma Alt-Market.us și preluată de ZeroHedge, exact asta s-ar fi întâmplat în Statele Unite după alegerile de la jumătatea mandatului, iar explicația oficială despre „penuria de aprovizionare” din Strâmtoarea Ormuz nu s-ar potrivi deloc cu datele de trafic naval.

Piesa care nu se leagă, spune autorul, este simplă: dacă traficul de petroliere prin Ormuz a revenit, potrivit unor relatări citate în articol, aproape la normal încă de acum patru luni, iar fluxurile de petrol din Golf ar fi revenit la nivelurile dinaintea conflictului, atunci de ce prețurile la pompă au rămas ridicate luni la rând, pentru ca apoi să se prăbușească subit?

Ce spune versiunea oficială

Narațiunea predominantă în presă a legat creșterea prețurilor la combustibil de conflictul din zona Iranului și de restricțiile impuse traficului naval prin Ormuz. Criticii conflictului au folosit prețurile ridicate drept dovadă că situația nu se îmbunătățește, iar unele voci politice americane, potrivit articolului citat, ar fi început deja să revendice meritul pentru scăderea recentă a prețurilor, deși nu se aflau încă în funcție.

Piesa care nu se leagă

Autorul susține că prețurile reflectă cu întârziere evoluția reală a ofertei, nu situația curentă, și că o scădere atât de rapidă și de mare a cotațiilor – unele zone ar fi coborât sub trei dolari pe galon, conform textului – nu ar fi posibilă dacă penuria de aprovizionare ar fi fost reală. „Costurile au fost umflate în mod cert de speculatori, sau umflate artificial pentru a presa opinia publică”, afirmă Smith în analiza sa, atribuind fenomenul speculației de piață sau unor practici de ajustare a prețurilor de către corporații și cumpărători externi.

Ce cred susținătorii teoriei

Potrivit autorului, tiparul s-ar repeta istoric: de câte ori partidul democrat ar câștiga putere semnificativă în Congresul american, inflația ar tinde să crească, indiferent cine ocupă funcția de președinte. Explicația propusă ține de politici economice – extinderea programelor sociale, reglementări mai stricte asupra producției interne și taxe mai mari la nivel statal – toate acestea ar restrânge oferta în loc să răspundă cererii de piață, ceea ce ar face ca majorările de dobândă ale băncii centrale să aibă efect limitat.

Ce răspund scepticii

Analiza recunoaște și argumente contrare: unii observatori susțin că războiul și tarifele vamale impuse de administrația Trump ar fi contribuit ele însele la presiuni inflaționiste. Autorul citează însă date dintr-un studiu al Federal Reserve Bank of Minneapolis, potrivit căruia impactul tarifelor asupra prețurilor de consum ar fi fost de doar 0,4%, mult sub temerile vehiculate public. Rămâne, așadar, un dezacord real între explicațiile economice concurente, fiecare tabără citând cifre diferite pentru a-și susține poziția.

Ce rămâne neexplicat

Nimeni nu contestă că datele privind traficul naval și livrările arată o revenire a fluxurilor de petrol. Întrebarea care rămâne deschisă este de ce prețurile nu au urmat imediat acest curs, ci au rămas ridicate luni întregi înainte de o scădere bruscă. Este vorba despre o întârziere normală a pieței în a reflecta realitatea ofertei, așa cum susține autorul, sau despre altceva – manipulare, speculație sau pur și simplu incertitudine politică amplificată de calendarul electoral? Datele publice nu oferă, deocamdată, un răspuns definitiv, iar evoluția prețurilor din lunile următoare va fi, probabil, singurul test real al acestei teorii. Judecă singur ce varianta ți se pare mai plauzibilă.

adevăruri.ro este partener LIXRA Media Intelligence Network