
Codul AMD găsit la o firmă chineză interzisă: ce (nu) dovedește

n cod de pornire al unui gigant american din cipuri a fost găsit, susțin cercetătorii unui fond de investiții, în software-ul unui producător chinez de servere aflat pe lista neagră a exporturilor din Statele Unite. Descoperirea a fost făcută publică printr-o investigație, dar chiar autorii ei recunosc, în subsolul raportului, că nu pot explica traseul exact al codului și nici nu pot dovedi vreo încălcare a legii.
Este vorba despre AMD, compania americană de semiconductoare, și despre IEIT Systems, un brat al grupului chinez Inspur, aflat sub controlul autorității de stat pentru active din provincia Shandong. Departamentul american al Comerțului a trecut IEIT pe așa-numita „Entity List” în martie 2025, la doi ani după ce blocase deja Inspur Group. Practic, orice livrare de tehnologie americană supusă controlului la export către IEIT are nevoie de o licență pe care autoritățile spun oficial că o vor refuza.
Ce spune raportul care a declanșat vâlva
Investigația a fost publicată de Hunterbrook Media, o organizație ale cărei fonduri afiliate dețin, potrivit propriilor declarații, o poziție short pe acțiunile AMD — adică pariază pe scăderea prețului acestora. Hunterbrook susține că a descărcat software-ul de server al IEIT și a găsit în interior codul de pornire al AMD. Mai mult, arată raportul, de la impunerea sancțiunilor, IEIT ar fi integrat cel puțin șase versiuni mai noi ale acestui firmware în propriile actualizări, ultima publicată în octombrie 2026, la una-două luni după lansările oficiale ale AMD.
„Investitorii au tratat AMD drept marele câștigător al crizei Nvidia cu China. Problema: AMD are propria sa problemă cu China”, a scris Hunterbrook pe rețelele sociale, promovându-și investigația.
Piesa care nu se leagă
Chiar documentul citat de susținătorii teoriei conține o rezervă esențială: Hunterbrook afirmă explicit că dovezile găsite „nu stabilesc de la sine o încălcare a legilor de export” și că nu știe cum a ajuns codul AMD la compania aflată pe lista neagră. Raportul mai arată că firmware-ul identic a fost găsit pe paginile publice de descărcare ale altor trei producători de servere — niciunul dintre ei sancționat — de unde cercetătorii și-au obținut de fapt fișierele. Cine a transmis efectiv codul către IEIT rămâne, potrivit chiar autorilor investigației, necunoscut.
Cele trei companii — una din China, una din Singapore și una din California — sunt legate prin acte corporative de IEIT: una dintre ele a purtat chiar numele „Inspur Systems” până în 2023, iar alta este listată într-un raport anual al IEIT drept filială. Niciuna dintre cele trei nu se află însă pe lista neagră americană, ceea ce înseamnă că livrarea de echipamente AMD către ele nu necesită, cel puțin pentru moment, nicio licență specială.
Ce cred susținătorii teoriei și ce spun scepticii
Pentru Hunterbrook, miza e clară: investitorii care au mutat banii din acțiunile Nvidia în cele ale AMD, după criza chineză a primei companii, ar fi cumpărat de fapt un titlu mai scump cu riscuri similare. Un fost oficial al Departamentului Comerțului, citat în raport, a nuanțat însă lucrurile: „faptul că ai nevoie de o licență nu înseamnă automat că licența va fi refuzată”.
Scepticii — și chiar raportul însuși, la o lectură atentă — subliniază că legăturile financiare ale AMD cu entități sancționate sunt „relativ mici în comparație cu dimensiunea și amploarea afacerii AMD”. Compania a raportat, de pildă, un câștig din licențiere de 67 de milioane de dolari provenit din două asocieri vechi cu o firmă chineză blocată încă din 2019 — sumă care reprezintă circa 0,2% din veniturile anuale ale AMD de 34,6 miliarde de dolari.
Ce se știe sigur
Dincolo de interpretări, câteva fapte rămân verificabile: AMD a raportat venituri de 7,75 miliarde de dolari din China și Hong Kong în 2025, adică 22,4% din total, un procent mai mare decât cel declarat de Nvidia pentru aceeași piață. De asemenea, două asocieri deținute în proporție de 85% de o companie chineză asigură cea mai mare parte a asamblării și testării cipurilor AMD, printr-un aranjament vechi de un deceniu, inițiat după vânzarea unor fabrici din Suzhou și Penang în 2016.
O nouă regulă americană, intrată în vigoare recent, impune licențe pentru livrarea de cipuri avansate de inteligență artificială către mai multe țări din Asia de Sud-Est și America Latină, cu excepția cumpărătorilor cu sediul în Statele Unite — o normă care ar putea afecta direct segmentul de creștere al AMD legat de acceleratoarele sale pentru inteligență artificială.
Ce rămâne neexplicat
Rămâne deschisă întrebarea pe care chiar autorii investigației o recunosc fără ocolișuri: cum a ajuns codul de firmware al AMD în actualizările unei companii aflate pe lista neagră a exporturilor americane, și dacă acest traseu a trecut sau nu printr-o licență legală. Hunterbrook nu oferă un răspuns, ci doar indicii parțiale și o legătură corporativă indirectă. Cititorul e cel care trebuie să cântărească: este vorba despre o breșă reală în controlul exporturilor americane de tehnologie, sau despre un raport construit, cu un interes financiar declarat, pentru a influența percepția pieței asupra unei companii cotate la bursă?