1 noiembrie 1599: Mihai Viteazul intra triumfal în Alba Iulia

e 1 noiembrie 1599, Mihai Viteazul a intrat triumfal în cetatea Alba Iulia, primind cheile orașului din partea episcopului catolic Demetrius Napragy, potrivit relatărilor istorice despre acest episod. Momentul a venit la puțin timp după victoria obținută în bătălia de la Șelimbăr, din 18/28 octombrie 1599, în care oastea lui Mihai Viteazul învinsese trupele lui Andrei Bathory.

Deși Dieta Transilvaniei nu l-a recunoscut decât ca guvernator imperial, Mihai Viteazul a devenit, de facto, conducătorul Transilvaniei, cu acceptul împăratului Rudolf II, care urmărea să mențină sub control politic o provincie aflată în răzvrătire.

Cum descrie Nicolae Bălcescu intrarea în Alba Iulia

Episodul este consemnat pe larg de istoricul Nicolae Bălcescu în lucrarea „Românii supt Mihai-Voievod Viteazul”, scrisă în contextul revoluției de la 1848, ca un îndemn la emancipare națională. Potrivit descrierii lui Bălcescu, intrarea în cetate s-a făcut cu mare fast, prin poarta Sfântul Gheorghe, în prezența clerului, a corporațiilor orașului și a unei mulțimi numeroase.

Bălcescu notează că Mihai Viteazul călărea „pe un măreț cal alb”, îmbrăcat într-o mantie albă de mătase cu fir și însoțit de o gardă de paji și ofițeri. Alaiul includea și steagurile luate de la trupele lui Andrei Bathory, purtate plecate spre pământ, ca simbol al supunerii Transilvaniei.

Un episod redat de Bălcescu arată atitudinea afișată de Mihai Viteazul în acel moment: întrebat de un nobil capturat, Ștefan Bodoni, unde ar fi potrivit să se instaleze, acesta i-ar fi recomandat palatul prințului Andrei. Răspunsul atribuit lui Mihai Viteazul a fost: „Ce, nu sunt încă biruitor?”

Supunerea rapidă a orașelor transilvănene

Potrivit aceleiași surse istorice, exemplul Albei Iulia a fost urmat de celelalte orașe ale Transilvaniei, ai căror reprezentanți ar fi trimis delegați la Mihai Viteazul pentru a-i recunoaște autoritatea. Cetatea Cluj s-ar fi predat la 4 noiembrie, primind o garnizoană de o mie de soldați sub comanda banului Mihalcea.

Mihai Viteazul ar fi emis și un decret prin care promitea iertare tuturor celor care depuneau armele și acceptau autoritatea sa, extinzându-și astfel controlul asupra aproape întregului teritoriu al Transilvaniei, cu excepția cetăților Huszt și Uioara.