Iran pune condiții pentru pace: ce ascunde tăcerea lui Trump

eea ce Teheranul prezintă drept o simplă ofertă diplomatică ar putea fi de fapt ultimul avertisment înainte de o escaladare majoră — iar tăcerea Casei Albe spune poate mai mult decât un răspuns oficial. Iranul a anunțat sâmbătă că Înaltul Consiliu Național de Securitate a transmis, prin intermediul Qatarului, condițiile Teheranului pentru încheierea războiului cu Statele Unite, și că așteaptă acum reacția administrației Trump.

„Suntem în contact cu intermediarul qatarez care a transmis condițiile noastre către Washington pentru încheierea războiului și așteptăm un răspuns din partea președintelui Trump”, a declarat secretarul consiliului suprem, Mohsen Rezaei, potrivit Al Jazeera.

Cine beneficiază de o pauză în acest conflict? Cu siguranță nu doar Iranul — piețele globale de energie, deja tensionate, ar respira ușurate. Dar tocmai această întrebare rămâne absentă din majoritatea rapoartelor oficiale despre negocieri.

Condițiile Teheranului

Rezaei a avertizat însă că, dacă Washingtonul nu va respecta cerințele, Republica Islamică este „pregătită pentru un război decisiv”. Condițiile transmise, potrivit rezumatului său, vizează:

„încetarea războiului pe toate fronturile, deblocarea activelor înghețate și ridicarea blocadei navale.”

„Iranul s-a convins de necesitatea schimbării strategiei față de Washington, în urma retragerii SUA din memorandumul de înțelegere”, a explicat Rezaei, citat de Al Jazeera.

Oficialul iranian a numit „defectuoase” calculele americano-israeliene manifestate pe parcursul a peste șase luni de conflict și a susținut că războiul a fost, în ultimă instanță, provocat de Netanyahu — o afirmație care, desigur, rămâne o acuzație din partea Teheranului, nu un fapt confirmat independent.

Amenințări și teste militare — cronologia ridică întrebări

„Iranul cunoaște vulnerabilitățile armatei americane și este mai pregătit ca niciodată să contracareze atacurile sale aeriene”, a afirmat Rezaei. El a mai susținut că forțele iraniene au testat recent o rachetă antinavă în apropierea unui portavion american — o declarație care, dacă e reală, ar reprezenta o escaladare semnificativă tocmai în momentul în care se negociază pacea. Coincidență sau presiune calculată înaintea răspunsului lui Trump?

„Iranul este serios în privința apărării”, a continuat oficialul, adăugând că, „dacă va fi atacat, va lovi bazele americane și interesele Washingtonului din regiune cu forță mai mare.”

Între timp, președintele Trump continuă să respingă criticile privind implicarea SUA în Orientul Mijlociu — descrisă chiar de el drept o „mică excursie” care pare tot mai mult un impas din care Washingtonul caută să se retragă — susținând că prețurile ridicate la combustibil nu contează în fața riscului ca Iranul să obțină arma nucleară.

Jocul nuclear: ce nu se spune deschis

Interesant este că, în același timp, Iranul continuă să insiste că nu urmărește statutul de putere nucleară. Totuși, Rezaei a lăsat să se înțeleagă, într-o declarație recentă, posibilitatea retragerii din Tratatul de Neproliferare Nucleară:

Iranul respectă o fatwa emisă de fostul lider suprem Ali Khamenei, care interzice dezvoltarea armelor nucleare, și nu a decis încă retragerea din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

„Încă respectăm fatwa fostului lider suprem și nu ne-am schimbat doctrina nucleară, dar nu știm ce se va întâmpla în viitor. Nu am decis încă retragerea din Tratatul de Neproliferare, iar această chestiune depinde de comportamentul Washingtonului”, a spus Mohsen Rezaei.

Totuși, potrivit lui Rezaei, acțiunile Statelor Unite și ale Israelului sunt cele care ar permite Iranului să se retragă din tratat — o formulare care pasează, subtil, responsabilitatea unei eventuale escaladări nucleare către adversarii săi.

Conexiunea yemenită — un alt front al aceluiași joc?

Oficialul iranian a abordat și războiul saudito-yemenit, aflat în plină escaladare. El a descris că houthii caută o soluție de pace cu Arabia Saudită și a sugerat că un acord mai amplu SUA-Iran ar facilita acest lucru.

Ce nu se menționează suficient în rapoartele oficiale este că avansul houthilor de-a lungul coastei Mării Roșii a crescut, de fapt, pârghia Iranului asupra energiei globale — rebelii yemeniți aflându-se acum la distanță de tragere de strâmtoarea vitală Bab al-Mandab. Consilieri iranieni ar coordona, potrivit informațiilor disponibile, acțiunile mișcării șiite Ansar Allah în lupta acesteia împotriva coaliției saudite. Există o legătură directă între negocierile de pace cu SUA și presiunea exercitată simultan în Yemen? Sursele oficiale nu răspund la această întrebare — dar cronologia, cel puțin, invită la scepticism.

Pentru cititorul român, episodul confirmă un tipar mai vechi: crizele din Orientul Mijlociu se traduc rapid în prețuri mai mari la carburanți și presiune suplimentară pe o economie deja marcată de inflație record în Uniunea Europeană — un fir care leagă, indirect, decizii luate la Doha sau Washington de nota de plată de la pompă din România.

Sursă: ZeroHedge News (zerohedge.com)