Extrădarea lui „Araña”: cine a permis-o, de fapt, acum?

n comandant rebel columbian supranumit „Păianjenul” a ajuns brusc în custodia americană exact după o schimbare de putere la Bogotá — o cronologie care ridică întrebări despre cine controla, de fapt, soarta unuia dintre cei mai căutați traficanți din America de Sud.

Geovany Andrés Rojas, cunoscut drept „Araña”, a fost transferat în California în weekend, unde procurorii americani l-au acuzat de trafic de droguri și infracțiuni de terorism, legate de presupusul său rol în comerțul cu cocaină al Columbiei. Rojas era o figură importantă în Comandos de la Frontera, o organizație armată activă în special în Putumayo, regiune majoră de cultivare a cocăi, aflată la granița Columbiei cu Ecuador și Peru.

Autoritățile columbiene l-au arestat în februarie 2025, iar Curtea Supremă a țării a autorizat ulterior extrădarea. Dar transferul a fost blocat sub fostul președinte Gustavo Petro, al cărui guvern negocia cu mai multe facțiuni armate. Petro i-a oferit chiar lui Rojas un rol în aceste negocieri — practic, menținându-l pe teritoriul columbian cât timp discuțiile continuau. Ce nu se menționează suficient în rapoartele oficiale este exact acest detaliu: un presupus lider al traficului de cocaină, implicat direct în negocieri de pace la nivel de stat, cu acces la mese de discuții guvernamentale.

Situația s-a schimbat radical după ce președintele conservator Abelardo de la Espriella a câștigat alegerile în iunie. Noua administrație a renunțat la negocierile precedente cu organizațiile rebele și a mișcat rapid pentru a-l trimite pe Rojas în Statele Unite. Coincidență sau nu, schimbarea de guvern a dus, aproape instantaneu, la deznodământul pe care Washingtonul îl aștepta de mai bine de un an.

De la Espriella a supravegheat personal transferul și a declarat că Columbia nu ar trebui să protejeze presupușii traficanți de droguri sub pretextul urmăririi păcii. El a cerut, de asemenea, procurorilor americani să se asigure că orice eventual acord cu Rojas nu îi va permite acestuia să evite responsabilitatea. Rămâne de văzut, însă, cine beneficiază de fapt de acest tip de „cooperare” rapidă între noile administrații de la Bogotá și Washington — și dacă schimbul de informații pe care Rojas l-ar putea oferi americanilor privind rutele cocainei va fi vreodată făcut public.

Extrădarea vine într-un moment în care Columbia continuă să se confrunte cu grupări armate care s-au extins după istoricul acord de pace din 2016 cu FARC. Peste 14.000 de combatanți au depus armele în urma acelui acord, punând capăt unui conflict de zeci de ani, însă unii luptători au refuzat să participe, iar alte organizații au ocupat teritoriile abandonate de FARC. Aceste grupări au ajuns să concureze tot mai intens pentru controlul culoarelor de trafic de cocaină, al mineritului ilegal și al operațiunilor de extorcare, în zone rurale unde autoritatea statului rămâne limitată — un vid de putere care, istoric, a fost exploatat de rețele mult mai mari decât cartelurile locale, cu conexiuni ce ajung până în circuitele financiare internaționale ale spălării de bani.

Comandos de la Frontera s-a format în urma acordului cu FARC și include foști guerilieri care au rămas înarmați. Organizația s-a asociat ulterior cu Segunda Marquetalia, o altă facțiune desprinsă din FARC, înainte ca relația dintre cele două să se destrame — un episod care arată cât de fluide și instabile rămân alianțele din lumea traficului sud-american, unde loialitățile se schimbă la fel de repede ca guvernele care le tolerează sau le combat.

Rojas urmează să se prezinte în fața unei instanțe federale americane luni.

Sursă: ZeroHedge News (zerohedge.com)