Epurarea generalilor din Pentagon: cine rămâne la comandă?

ecretarul american al Războiului, Pete Hegseth, pregătește o nouă tăiere de 20% din pozițiile rezervate generalilor și amiralilor — a doua reducere majoră a rangurilor superioare în doar câțiva ani, într-un moment în care 50.000 de militari americani sunt deja desfășurați în Asia de Vest. Oficial, e vorba de „eficientizare administrativă”. Neoficial, cronologia ridică întrebări: de ce se subțiază tocmai acum comanda militară, chiar când Washingtonul se pregătește, potrivit unor rapoarte recente, să reia bombardamentele asupra Iranului?

Potrivit unei exclusivități Fox News, citată de The Cradle, Hegseth a aprobat la începutul lunii planuri de reducere pentru Armată, Marină, Forțele Aeriene și structurile comune interarme. Termenul-limită pentru finalizarea tăierilor este 1 ianuarie 2027, iar noul obiectiv dublează reducerea de 10% ordonată anul trecut de același Hegseth, ca parte a efortului declarat de „raționalizare a rangurilor superioare”.

Ce se ascunde în spatele cifrelor

Anunțul va fi făcut oficial în cadrul unui discurs „State of the Force”. Directiva anterioară a Pentagonului viza separat o scădere de 20% a pozițiilor active de general cu patru stele și o reducere similară pentru generalii din Garda Națională. Un oficial al Departamentului Războiului a precizat pentru Fox News că reducerile vizează „posturile”, nu neapărat o eliminare automată a 20% dintre ofițerii care ocupă acum aceste ranguri — unele funcții urmând a fi doar „retrogradate”.

Concret, potrivit unui memo intern din 16 septembrie citat de Fox News, Hegseth a cerut stabilirea unor cerințe de nivel O-6 pentru pozițiile vizate de retrogradare, ceea ce ar permite colonelilor și căpitanilor de marină să preia funcții care erau, până acum, rezervate generalilor și amiralilor. Cine beneficiază de o structură de comandă mai plată și mai ușor de controlat politic? Întrebarea rămâne deschisă.

Un șir de plecări care nu par întâmplătoare

Anunțul vine după un val de demisii în vârful ierarhiei militare americane. Cea mai recentă a fost cea a secretarului Armatei, Dan Driscoll, a cărui plecare a fost confirmată de Casa Albă fără prea multe explicații oficiale — deși surse citate în presă vorbesc despre luni întregi de „fricțiuni” cu Hegseth. Anterior, în aprilie, Hegseth îl înlăturase pe fostul șef de stat major, generalul Randy George, iar în iunie a demisionat brusc și generalul Christopher Donahue, comandantul forțelor americane pentru Europa și Africa.

Ceea ce nu se menționează suficient în rapoartele oficiale este avertismentul dat chiar de Hegseth anul trecut: cei care nu susțin „reformele” sale ar putea pur și simplu să plece. La sfârșitul anului 2026, New York Times scria că această „epurare” a lăsat armata americană practic „fără cârmă” — de la 10 generali cu patru stele activi când Hegseth a preluat funcția, la doar cinci în prezent, cel mai mic număr din ultimele decenii.

Contextul mai larg: un război care nu a fost votat de Congres

Reducerile din Pentagon survin pe fondul unor semnale tot mai clare că administrația Trump plănuiește reluarea bombardamentelor asupra Iranului după alegerile de la jumătatea mandatului, potrivit unor rapoarte recente. Războiul purtat de Trump și premierul israelian Benjamin Netanyahu împotriva Iranului nu a fost niciodată autorizat formal de Congres, dar a provocat deja mii de morți.

Pe 19 septembrie, Bloomberg relata că exact reducerile de personal din Pentagon ar fi contribuit la atacul aerian american asupra unei școli primare din Minab, care a ucis cel puțin 120 de copii iranieni chiar la începutul conflictului. Coincidență sau nu, ecuația e greu de ignorat: o comandă militară tot mai subțiată, decizii operaționale tot mai centralizate politic, și un război care se extinde fără control parlamentar. Cine plătește prețul acestor „reforme administrative” rămâne, ca de obicei, întrebarea pe care nimeni din Washington nu pare grăbit să o pună public.

Sursă: ZeroHedge News (zerohedge.com)