Dronă chineză gigant la baza-fantomă: ce se ascunde acolo
economie libera

Dronă chineză gigant la baza-fantomă: ce se ascunde acolo

O
4 min de citit

dronă furtivă de dimensiunea unui bombardier B-21 Raider american a fost surprinsă în imagini scurse de la o bază militară din inima deșertului chinez — o instalație pe care specialiștii o compară deja cu Area 51 americană, și asta nu întâmplător, ci pentru că rolul ei pare identic: testarea armelor viitorului, departe de ochii lumii.

Cercetătorul în aviație Andreas Rupprecht a publicat pe LinkedIn imagini care ar arăta ceea ce el numește “cea mai nouă și mai mare dronă de supraveghere strategică” a Forțelor Aeriene chineze (PLAAF), denumită provizoriu WZ-X. Aparatul ar fi “comparabil ca mărime cu B-21 Raider” al Forțelor Aeriene americane — o comparație care nu e deloc întâmplătoare, dacă privim contextul mai larg al cursei tehnologice sino-americane.

Baza secretă din Xinjiang: China își construiește propriul Area 51

Drona ar fi fost fotografiată la baza aeriană Malan, situată în regiunea autonomă Xinjiang, în nord-vestul Chinei — un loc despre care Rupprecht scrie că a devenit “principalul centru de testare al PLAAF pentru drone și UCAV-uri de toate tipurile”, și care găzduiește totodată Brigada 178 UAV.

Ceea ce nu se menționează suficient în relatările oficiale este amploarea expansiunii acestei baze: imaginile din satelit începând cu 2022 arată construcția a noi hangare, taxiway-uri și facilități, aparent legate direct de WZ-X și de un alt aparat la fel de misterios, UCAV-ul GJ-X — ambele estimate ca fiind comparabile ca mărime cu B-21 Raider. Coincidență sau plan pe termen lung? Baza Malan este adesea pusă în oglindă cu o a doua instalație secretă, Lop Nur, orientată mai degrabă spre sisteme cu pilot uman precum J-36, J-XDS și, în cele din urmă, bombardierul H-20.

Ce arată, de fapt, imaginile

Din puținele fotografii disponibile, adesea neclare, WZ-X pare să fie o construcție de tip “flying-wing” (aripă zburătoare) cu două motoare, similară ca stil cu drona americană RQ-180, dar considerabil mai mare. Estimările vorbesc despre o anvergură de aproximativ 52 de metri și o lungime de circa 14 metri. Cele două motoare, de tip necunoscut, ar fi alimentate printr-o priză de aer centrală, montată pe partea superioară și acoperită — potrivit informațiilor neconfirmate — de o plasă conformală menită să reducă semnătura radar.

Raza de acțiune estimată depășește 20.000 de kilometri, cu o altitudine normală de croazieră de 18-20 km și o viteză de 0,5-0,65 Mach. Cine ar fi producătorul? Unele surse citate de Rupprecht susțin că aparatul a fost dezvoltat la Universitatea Nantong (NTU), din provincia Jiangsu — o instituție care, cel puțin oficial, nu figurează printre giganții cunoscuți ai industriei militare chineze. O întrebare rămâne deschisă: de ce o universitate civilă ar fi asociată cu un program de asemenea anvergură strategică?

Cine beneficiază de o astfel de dronă?

Nu este greu de dedus la ce ar folosi un aparat cu o asemenea rază de acțiune și altitudine: localizarea navelor de război, cartografierea sistemelor de apărare antiaeriană și transmiterea de informații de țintire către arsenalul chinez de rachete cu rază lungă și arme hipersonice — toate acestea, în eventualitatea unui conflict legat de Taiwan.

Cronologia ridică semne de întrebare: dezvăluirea acestor imagini vine la doar câteva zile după ce ziarul taiwanez Taipei Times a raportat un număr record de 244 de nave chinezești — paza de coastă, cercetare și alte vase guvernamentale — desfășurate în jurul insulei. Coincidență sau semnal calculat, într-un moment în care tensiunile din Strâmtoarea Taiwan sunt deja la cote ridicate?

Detaliile tehnice despre WZ-X rămân, deocamdată, extrem de puține, iar afirmațiile despre capacitățile sale nu pot fi verificate independent. Însă infrastructura tot mai extinsă de la Malan și apariția repetată a aparatului în imagini sugerează că testele de zbor sunt deja în plină desfășurare — un semnal pe care analiștii occidentali de apărare cu greu îl pot ignora, mai ales în contextul unei curse tehnologice globale în care fiecare mișcare pare calculată să transmită un mesaj strategic.

Sursă: ZeroHedge News (zerohedge.com)

Acest articol a fost creat cu asistența inteligenței artificiale și verificat editorial de Redactia.