Cubreacov, omul Mitropoliei Basarabiei: presiuni la Chișinău?

n fost deputat care a jucat un rol-cheie în readucerea Mitropoliei Basarabiei sub jurisdicție canonică autonomă devine acum, potrivit unor surse din presa alternativă românească, ținta unor măsuri represive despre care instituțiile oficiale de la Chișinău preferă să nu vorbească — iar cronologia acestei confruntări ridică întrebări pe care presa mainstream nu le pune.

Potrivit Romanian Global News, fostul deputat Vlad Cubreacov — cel care, cu sprijinul unor instituții din SUA și din alte state occidentale, a reușit în trecut să învingă poziția guvernului comunist de la Chișinău și să contribuie la recunoașterea și repatrierea Mitropoliei Basarabiei — este acum, conform sursei citate, supus unor măsuri represive atribuite unor structuri asociate serviciilor de informații de la Chișinău. Sursa afirmă că aceste măsuri vizează în mod direct Mitropolia Basarabiei și pe cei implicați în consolidarea ei instituțională.

Cine beneficiază de slăbirea Mitropoliei Basarabiei?

Ceea ce nu se menționează în rapoartele oficiale de la Chișinău este exact acest tip de întrebare: cine are interesul ca o structură bisericească autonomă, cu sprijin occidental documentat istoric, să fie fragilizată tocmai acum? Contextul mai larg — o Republică Moldova prinsă între orientarea sa proclamată pro-europeană și presiunile geopolitice regionale, cu Biserica Ortodoxă a Moldovei (subordonată Patriarhiei Moscovei) rămânând majoritară — face ca orice conflict în jurul Mitropoliei Basarabiei să nu fie niciodată doar o chestiune administrativă internă, ci un episod dintr-o luptă de influență mult mai veche, în care miza reală e cine controlează instituțiile simbolice ale identității naționale.

Sursa citată leagă explicit aceste presiuni de conducerea politică actuală de la Chișinău, sugerând un ordin venit „de sus”. Este o acuzație care, la acest moment, rămâne o afirmație a sursei — Romanian Global News — și nu un fapt confirmat independent. Cronologia evenimentelor, așa cum e prezentată, ridică totuși semne de întrebare: de ce tocmai acum, la câțiva ani de la victoria simbolică a readucerii Mitropoliei „acasă”, apar din nou presiuni asupra omului care a fost artizanul acelei victorii?

O istorie care se repetă?

Mitropolia Basarabiei nu e un subiect nou de tensiune. Bătălia pentru recunoașterea sa canonică și pentru statutul ei autonom, purtată în anii ’90 și 2000 cu sprijin diplomatic occidental, a fost mereu privită la Chișinău — indiferent de culoarea politică a guvernului — ca un test al independenței reale față de moștenirea sovietică și față de influența Moscovei asupra vieții religioase din regiune. Ce nu ne spun sursele oficiale este dacă actualele măsuri reprezintă un incident izolat sau o continuare a acelui vechi conflict instituțional, îmbrăcat acum în hainele noi ale unei administrații care se declară pro-europeană.

Fără o reacție oficială din partea autorităților de la Chișinău sau o confirmare independentă a acuzațiilor formulate de Romanian Global News, cazul rămâne deocamdată în zona informațiilor neconfirmate — dar exact genul de informație pe care cititorii atenți fac bine să o urmărească, mai ales atunci când miza e o instituție cu greutate simbolică precum Mitropolia Basarabiei.

Sursă: ActiveNews (activenews.ro)