Mina Bitcoin din Oklahoma: cum a scăpat de radar 3 ani

instalație de minerit Bitcoin din El Reno, Oklahoma, a funcționat aproape trei ani fără autorizațiile obligatorii, fără inspecții de siguranță și, aparent, fără ca autoritățile locale să știe ce se întâmplă acolo — până când o scurgere de trei milioane de galoane de apă a scos totul la suprafață. Ceea ce oficialii prezintă acum drept o simplă neglijență administrativă ascunde, de fapt, o întrebare mult mai incomodă: cum a putut o companie să construiască și să opereze o infrastructură industrială, cu conducte de apă și un hidrant nedeclarat, complet în afara controlului statului?

Facilitatea, operată de compania Athlon BT LLC, a primit permise de construcție inițiale în 2022. Un an mai târziu, în 2023, orașul El Reno a emis un ordin de oprire a lucrărilor după ce permisele au expirat, iar inspectorii au descoperit multiple încălcări ale codului de incendiu și siguranță. Companiei i s-a acordat termen până în decembrie 2023 pentru remediere. Coincidență sau nu, tocmai în acest interval — când ar fi trebuit să fie sub supraveghere strictă — Athlon a continuat construcția și a început operarea efectivă a site-ului, fără certificatul final de ocupare cerut de lege.

„Practic, nu erau în conformitate cu absolut nimic”, a declarat purtătoarea de cuvânt a orașului, Lyndsay Bayne.

Cine beneficiază de o astfel de tăcere instituțională? Potrivit relatărilor locale, nici măcar autoritățile din El Reno nu știau de existența operațiunii înainte de scurgerea masivă de apă. Athlon își prezenta public containerele drept „centre de date mobile” — o formulare vagă, aproape concepută să evite atenția, mai ales într-un stat unde marile centre de date hyperscale din Yukon și Piedmont au declanșat deja dezbateri aprinse privind consumul de resurse și infrastructură.

Aici apare prima contradicție serioasă: orașul susține că Athlon a declarat oficial că echipamentele sale sunt răcite cu aer, deci nu ar fi avut nevoie de apă pentru răcire. Linia de apă implicată în scurgere ar fi trebuit să deservească exclusiv un hidrant de incendiu. Numai că acel hidrant nu apărea în registrele municipale — fusese instalat de companie fără notificare, în spatele proprietății, și era ascuns sub o grămadă mare de vegetație tăiată. Ce nu se menționează în rapoartele oficiale este de ce o companie ar ascunde tocmai un echipament de siguranță publică, dacă rolul lui era într-adevăr unul strict administrativ.

Jurnaliștii de la KFOR au observat ulterior conducte montate deasupra solului, care păreau să lege unitățile de „centru de date mobil” direct de hidrant. Pe fostul site web al Athlon, înainte ca acesta să devină indisponibil, compania menționa și o „tehnologie de răcire hidro” — o formulare care contrazice direct declarația oficială privind răcirea pe bază de aer. Cronologia ridică semne de întrebare: de ce ar promova o companie o tehnologie de răcire cu apă, dacă apa nu avea, chipurile, niciun rol în proces?

Încercările presei de a obține un răspuns de la Athlon nu au dus nicăieri. Apelurile și e-mailurile au rămas fără reacție, iar site-ul companiei a afișat ulterior un simplu mesaj de mentenanță — genul de tăcere care, în orice investigație, ridică mai multe întrebări decât rezolvă. După descoperirea scurgerii, orașul a condamnat oficial proprietatea.

Episodul se derulează pe fondul unei dezbateri mai ample despre expansiunea centrelor de date în Oklahoma, alimentată de goana globală după infrastructură pentru criptomonede și inteligență artificială — un fenomen care, de la Texas la Scandinavia, a pus presiune uriașă pe rețelele de apă și energie ale comunităților locale, adesea fără ca acestea să fi fost consultate. Oficialii din El Reno insistă că nu trebuie confundată mica operațiune Athlon cu proiectele mari de centre de date planificate în regiune.

„El Reno nu are niciun centru de date mare și nici planuri pentru așa ceva. Totul s-a întâmplat complet sub radar”, a spus Bayne.

De atunci, orașul și-a înăsprit regulile: o ordonanță recent adoptată impune verificări suplimentare și consultare publică obligatorie pentru orice viitor centru de date sau facilitate mare de inteligență artificială. Pentru locuitorii îngrijorați de presiunea acestor instalații asupra resurselor locale, cazul Athlon a devenit un argument concret pentru o supraveghere mai strictă — iar întrebările nerezolvate despre permise, infrastructură și adevăratul consum de apă al site-ului vor ține probabil această poveste sub lupă multă vreme de acum înainte.

Sursă: ZeroHedge News (zerohedge.com)