Curtea de Conturi: cifrele oficiale care se contrazic singure

eea ce instituția supremă de audit a țării a prezentat în iulie 2026 drept „o tranziție strategică de succes” este demontat, cifră cu cifră, chiar cu documentele proprii ale Curții de Conturi — și cine a făcut asta nu e un ONG anonim, ci un deputat, Florin Popovici, fost director al Camerei de Conturi Timiș, care cunoaște sistemul din interior. Coincidență sau nu, „Cartea Neagră” pe care a publicat-o vine exact ca reacție la „Cartea Albă 2017–2025”, autoevaluarea aprobată de Plenul Curții prin Hotărârea nr. 701/23.07.2026.

Întrebarea de bază pe care o ridică documentul: dacă o instituție se evaluează singură și își dă notă de trecere, cine mai verifică verificatorul?

Aritmetica pe care Cartea Albă nu o explică

Datele publicate chiar în autoevaluarea Curții arată o prăbușire spectaculoasă: certificatele de conformitate au scăzut de la 193 în 2018 la doar 15 în 2024 — o scădere de 92,2%. Misiunile de audit financiar au scăzut și ele, de la 1.670 la 535 (−68,0%). Explicația oficială — mai puține misiuni, deci mai puține certificate — nu rezistă la calcul: la o rată constantă, cele 535 de misiuni din 2024 ar fi trebuit să producă circa 62 de certificate. Au fost emise 15. Rata de certificare a scăzut de la 11,6% la 2,8%, de 4,1 ori. Practic, în aproape 97 din 100 de misiuni de audit financiar din 2024, Curtea nu a mai emis certificat.

Ce nu se menționează în rapoartele oficiale este că explicația prin volum funcționează exact acolo unde datele o confirmă — opiniile de audit au scăzut cu 68,9%, aproape identic cu scăderea misiunilor (−68,0%). Aceeași cauză nu poate produce, în același document, două efecte total diferite. Seria arată singură momentul de ruptură: stabilă până în 2022, se prăbușește brusc în 2023 (945) și 2024 (519) — imediat după intrarea în vigoare a unui regulament intern aprobat prin Hotărârea Plenului nr. 629/2022.

Un document separat, al propriului serviciu de analiză de risc al Curții (aprobat prin HP nr. 1336/2025), confirmă tendința: din 373 de misiuni de audit de conformitate programate pentru 2025, 221 (59%) erau nefinalizate la 15 octombrie 2025, iar dintre cele finalizate, 97,4% s-au încheiat cu rezerve sau concluzie contrară. Niciunul dintre acești indicatori nu apare în Cartea Albă aprobată opt luni mai târziu de același Plen.

O atribuție legală, abandonată în scris

Chiar Cartea Albă recunoaște că instituția „nu mai emite decizii cu măsuri de recuperare a prejudiciilor” — exact atribuția prevăzută imperativ de art. 43 lit. c) din Legea nr. 94/1992. Prin același regulament din 2022 au fost reintroduse, pe cale internă, soluții pe care Curtea Constituțională le respinsese integral prin Decizia nr. 722/2020, printre care amânarea publicării rapoartelor până după alegerile locale — o formulare care ridică singură semne de întrebare despre cine beneficiază de o astfel de amânare.

Audit întârziat sau audit peste el însuși

Din 3.045 de misiuni analizate, 3.033 (99,6%) au depășit termenul programat, cu o întârziere medie de 73 de zile și una maximă de 1.061 de zile — aproape trei ani. Un audit financiar la Serviciul de Informații Externe a înregistrat 779 de zile întârziere. În 35,4% din cazuri, un nou audit începea la aceeași entitate înainte ca raportul precedent să fie măcar înregistrat.

Funcții fără concurs și conflicte de interese arhitecturale

Printr-o hotărâre din decembrie 2025, 91 de persoane sunt menținute în funcții de conducere prin delegație repetată, fără concurs — unele de peste un an. Actul care prelungește aceste mandate este avizat chiar de principalul beneficiar al prelungirii, o situație obiectivă de conflict de interese. Raportul documentează și un caz punctual: soția actualului președinte al Senatului, angajată la Camera de Conturi Cluj în 2021, a fost numită director adjunct prin delegație, fără concurs, după doar trei luni de activitate efectivă — parte dintr-un tipar mai larg de numiri politice și familiale descris în document.

Sunt semnalate și contracte atribuite fără licitație — sisteme de securitate pentru 42 de obiective ale Curții, în valoare de 33,97 milioane lei fără TVA, date direct unei regii subordonate unui serviciu de informații, sub pretextul unei „extreme urgențe” generate chiar de o decizie internă a instituției. Cine beneficiază de astfel de circuite scurte între instituții publice rămâne, cel puțin pentru moment, o întrebare deschisă.

Parlamentul, ignorat sistematic

Din 52 de acte de control parlamentar trimise Curții între martie 2025 și 30 august 2026, niciunul nu a primit răspuns pe fond. 25 au primit doar răspuns formal, cu întârziere medie de 48 de zile, iar 22 au rămas complet fără răspuns — cel mai vechi depășit cu 465 de zile. Rata de răspuns a scăzut de la 82,1% în 2025 la doar 8,3% în 2026. Cronologia ridică întrebări suplimentare: un test intern arată că aceleași categorii de documente, refuzate autorului raportului, au fost transmise integral, electronic, unui alt parlamentar, în aceeași perioadă și sub aceeași conducere.

Context extins care nu poate fi ignorat: acest blocaj instituțional se produce pe fondul unei crize bugetare și politice fără precedent recent în România — deficit de aproape 9% din PIB, guvern interimar fără premier învestit, termen critic PNRR la 31 august 2026. Un for de control care nu răspunde Parlamentului tocmai în acest interval nu e neapărat o conspirație, dar cu siguranță nu e un moment lipsit de semnificație.

Sume neverificate, cu prejudicii deja calculate

Raportul citează cazuri punctuale rămase fără control: 10.842 m³ de agregate minerale exploatate fără autorizație, cu un prejudiciu calculat la 14,69 milioane lei; rambursări de TVA de 1,56 milioane lei aprobate contra recomandării scrise a specialiaților proprii; și o creanță de 72,8 milioane lei pierdută printr-o cerere depusă tardiv, cu o recuperare de doar 0,12%.

Ce nu afirmă raportul

Documentul este explicit în privința limitelor sale: nu stabilește răspunderi penale, nu se substituie organelor judiciare și aplică prezumția de nevinovăție tuturor celor vizați de proceduri în curs, inclusiv aspectelor semnalate procurorilor europeni (EPPO) și DNA privind o schemă de intermediere a agregatelor minerale din Timiș. Autorul, fost director în sistem, declară expres situațiile în care este parte, iar analiza acestora se bazează exclusiv pe acte, nu pe mărturie proprie.

Ce cere raportul Parlamentului

Printre solicitări: audierea președintelui Curții de Conturi în Comisia pentru buget, finanțe și bănci; reactivarea controlului constituțional neexercitat din martie 2021; anchetă parlamentară privind auditul fondurilor europene și PNRR; modificarea legii pentru limitarea delegațiilor la trei luni și protecția avertizorilor de integritate; și sesizarea Avocatului Poporului cu privire la practica numirilor temporare nelimitate.

Raportul integral, cu treisprezece teme, două anexe și unsprezece reprezentări grafice bazate pe surse publice reconstituibile independent, a fost făcut public în septembrie 2026 și este disponibil la cerere.

Sursă: Solid News (solidnews.ro)