COSCO și spionajul naval chinez: ce se ascunde sub punte

igantul naval de stat chinez COSCO neagă vehement acuzațiile venite din partea oficialilor americani, dar cronologia publicării acestor informații — la doar câteva săptămâni înainte de vizita președintelui Xi Jinping la Washington, programată pe 24 septembrie, pentru întâlnirea cu Donald Trump — ridică o întrebare simplă: e o coincidență de calendar sau un instrument de presiune diplomatică?

Potrivit unei relatări Reuters, oficiali americani care au vorbit sub protecția anonimatului susțin că COSCO ar avea un parteneriat de colectare de informații desfășurat pe parcursul mai multor decenii cu statul chinez. Conform acestor surse, aranjamentul ar permite Beijingului să capteze semnale de comunicație de la nave și aeronave care operează în Europa, America de Nord și Asia. Echipamentele avansate instalate la bordul navelor ar avea scopul de a strânge informații despre „tehnologii de comunicații militare și evoluții în domeniul criptării”, potrivit unuia dintre oficiali.

COSCO, al patrulea cel mai mare operator de containere din lume, a respins acuzațiile calificându-le drept „total nefondate” și false. Compania a declarat pentru Reuters că „a aderat mereu la operațiuni orientate spre piață” și la practici de conformitate în toate afacerile sale globale, adăugând că tot echipamentul de comunicații, navigație, siguranță și operațiuni instalat pe vasele sale este folosit exclusiv în „scopuri comerciale legitime”, incluzând siguranța navigației, comunicațiile navă-țărm și răspunsul la situații de urgență.

Ce nu se spune în rapoartele oficiale

Ceea ce rapoartele americane nu detaliază public este mecanismul exact prin care s-ar realiza această presupusă colectare de informații — un detaliu esențial într-o acuzație de o asemenea gravitate. Cine beneficiază de o asemenea dezvăluire chiar înainte de o întâlnire diplomatică de vârf? Presiunea suplimentară asupra Beijingului înaintea negocierilor cu Trump nu pare deloc întâmplătoare, mai ales într-un context în care ambele părți își calculează fiecare mișcare cu grijă chirurgicală.

Dacă acuzațiile s-ar confirma, folosirea flotei comerciale COSCO ca instrument de operațiuni de informații ar corespunde unui tipar mai larg de activitate chineză în zona gri — acolo unde infrastructura civilă și tehnologiile aparent inofensive sunt transformate în instrumente ale obiectivelor de stat. Dr. Ryan Clarke, de la CCP BioThreats Initiative, a scris anul trecut într-o carte că strategia Beijingului combină din ce în ce mai mult armele de nouă generație cu instrumente neconvenționale și non-cinetice — de la droguri sintetice precum fentanilul și canabinoizii, până la ceea ce el a numit arme biologice legate de COVID-19, influență psihologică prin platforme precum TikTok și alte unelte de război neconvențional.

Context extins: o rivalitate care depășește containerele

Această dispută nu poate fi privită izolat. Ea se înscrie într-un tablou geopolitic mai amplu, în care infrastructura comercială globală — porturi, cabluri submarine, flote de transport — a devenit teren de confruntare tacită între marile puteri. România însăși, prin poziția sa la Marea Neagră și prin proiecte precum Neptun Deep, se află într-o zonă unde interesele strategice ale marilor jucători se intersectează tot mai des cu infrastructura civilă. Nu întâmplător, aliați occidentali au ridicat în ultimii ani îngrijorări similare privind echipamente chinezești de telecomunicații și porturi controlate de companii de stat chineze din Europa.

Rămâne de văzut dacă negările COSCO vor fi suficiente pentru a calma spiritele înaintea întâlnirii Xi-Trump, sau dacă acuzațiile vor deveni o nouă piesă pe tabla de șah a negocierilor comerciale și de securitate dintre cele două superputeri.

Sursă: ZeroHedge News (zerohedge.com)