CCR, tăcere de 127 de zile: cine au fost șefii ilegali la TVR

eea ce instituțiile prezintă drept o simplă „corecție administrativă” ascunde de fapt o întârziere de 127 de zile în care doi directori numiți, potrivit Curții Constituționale, în mod neconstituțional au continuat să conducă instituțiile media publice ale românilor. Abia joi, după o solicitare fermă din partea AUR, Curtea Constituțională a României a publicat motivările deciziilor prin care numirile în Consiliile de Administrație ale Societății Române de Radiodifuziune și ale Televiziunii Române au fost declarate neconstituționale.

Adriana Săftoiu și Robert Schwartz, cei doi directori vizați, își pierd astfel funcțiile pe care le-au ocupat timp de aproape patru luni de zile — interval în care, potrivit acuzațiilor formulate public, cei doi ar fi avut ieșiri controversate la adresa Patriarhului Daniel și l-ar fi denigrat pe fostul candidat prezidențial Calin Georgescu. Aceste afirmații rămân, desigur, acuzații și nu constatări judecătorești, însă ele au alimentat suspiciunea că numirile nu au fost deloc întâmplătoare.

Cronologia care ridică semne de întrebare

De ce a durat 127 de zile publicarea motivării unei decizii care afecta direct conducerea a două instituții-cheie ale statului? Coincidență sau nu, exact în acest interval cei doi directori au rămas în funcție, cu toate atribuțiile aferente — numiri, bugete, linie editorială — deși baza lor legală era, potrivit CCR, viciată încă de la origine. Cine beneficiază de o asemenea tergiversare? Nu se menționează în comunicatele oficiale ale Curții de ce motivarea nu a fost publicată imediat după pronunțarea deciziei, o practică ce, în alte cazuri similare, a fost mult mai rapidă.

Numirile contestate fuseseră făcute de Parlament, cu susținerea USR și PNL, într-un moment în care controlul asupra instituțiilor media publice era considerat, de multe voci din opoziție, o miză politică de prim rang — mai ales pe fondul fracturii sociale generate de anularea alegerilor prezidențiale din 2024 și de ascensiunea narativelor „alegerilor furate”. Într-un context în care televiziunea rămâne principala sursă de informare pentru marea majoritate a românilor, cine controlează Consiliile de Administrație ale Radioului și Televiziunii Publice controlează, indirect, o parte importantă din percepția publică asupra evenimentelor politice.

Ce nu se spune în rapoartele oficiale

Deciziile CCR nu explică — și probabil nici nu au obligația să o facă — de ce anume aceste numiri au fost considerate neconstituționale în detaliu procedural, dincolo de comunicatul sec al Curții. Rămâne de văzut cine va prelua efectiv conducerea celor două instituții și dacă noul proces de numire va fi, de această dată, transparent și conform Constituției — sau dacă vom asista la un nou episod din același serial instituțional.

Sursă: ActiveNews (activenews.ro)