Phia și moștenirea Gates: coincidență sau tipar Theranos?

aplicație de shopping prezentată drept salvatoarea planetei prin haine second-hand ar fi câștigat milioane de dolari din comisioane pe care, potrivit unei investigații media, nu le-ar fi meritat niciodată — iar numele din spatele proiectului, Phoebe Gates, fiica lui Bill Gates, ridică o întrebare simplă: câte alte narative climatice funcționează după același model — multă poveste, puțină substanță?

Startup-ul Phia, cofondat de Phoebe Gates și de influencerița climatică Sophia Kianni, s-a vândut publicului ca o platformă de comerț electronic “sustenabilă”, care direcționează cumpărătorii către produse la mâna a doua. Kianni chiar a declarat public că achiziția unui produs second-hand reprezintă “o reducere de 80% a amprentei de carbon comparativ cu cumpărarea unui produs nou”. Frumos pe hârtie. Numai că, potrivit unei investigații jurnalistice recente, spatele decorului arăta cu totul altfel.

Codul care fabrica vânzări fantomă

Experți în informatică ce au analizat platforma Phia au descoperit că o extensie de tip plug-in deschidea, fără știrea utilizatorului, un tab invizibil în fundal. Acest mecanism înregistra digital, în mod fals, Phia drept afiliat de marketing implicat în tranzacție. Cum o parte din veniturile comerțului online merg automat către afiliatul care a fost “ultimul click” înainte de achiziție, Phia s-ar fi auto-poziționat drept acel ultim click — deși nu era — încasând astfel milioane de dolari din comisioane pe care, susțin criticii, nu le-a generat niciodată.

Reacția companiei nu a liniștit pe nimeni. Un purtător de cuvânt Phia a declarat că “imediat ce am fost notificați, echipa noastră a lucrat peste noapte pentru a identifica, atenua și, între timp, a rezolvat problema”. Observați ce lipsește din această frază: nicio negare a faptelor. Doar o “rezolvare” discretă, fără asumare.

Cine a investit — și ce nu se întreabă public

Phia a strâns peste 43 de milioane de dolari în finanțare inițială și avea, la începutul lui 2026, o evaluare raportată de 185 de milioane de dolari. Printre investitori se numără nume grele din showbiz — Sydney Sweeney, Khloé Kardashian, Jessica Alba, Kris Jenner, Hailey Bieber. Coincidență sau nu, niciunul dintre acești investitori de profil nu a cerut public explicații detaliate despre mecanismul de comisioane expus acum. Nu e prima dată când Phia intră în atenția presei pentru motive greșite: în noiembrie anul trecut, compania a fost acuzată că ar fi colectat o “cantitate îngrijorătoare” de date ale utilizatorilor, inclusiv informații bancare.

Trecutul Kianni: un tipar care se repetă?

Sophia Kianni a fondat, înainte de Stanford, organizația de activism climatic Climate Cardinals și a activat ca ambasadoare climatică la COP27, în Egipt. Un fost director executiv al organizației, care a cerut anonimatul, a declarat autorului investigației: “Am fost implicat timp de doi ani și practic nu am făcut nimic. Mi-a distrus perspectiva despre prestigiu.” Sursa susține că un executiv al companiei i-ar fi spus că “toate cifrele de pe site sunt umflate artificial. Niciuna nu e reală.” La scurt timp, organizația ar fi trecut printr-un exod masiv de personal — oameni care, în cuvintele sursei, “nu mai voiau să facă parte din minciuni”. Aceste acuzații rămân, desigur, nedovedite juridic, dar cronologia — de la Climate Cardinals la Phia — ridică întrebări legitime despre un tipar de management.

Ce nu se spune despre marele tablou climatic

Ceea ce nu se menționează suficient în rapoartele oficiale este contextul mai larg: administrația Trump a promis, încă din campanie, eliminarea a ceea ce a numit “Green New Scam” — fondurile guvernamentale masive alocate în era Biden pentru programe climatice. Bill Gates însuși și-a temperat public discursul alarmist despre climă printr-un memoriu larg mediatizat anul trecut. Coincidență sau nu, fiica sa continuă să promoveze aceeași narativă a sustenabilității — exact în momentul în care un scandal de proporții îi pune la îndoială chiar fundația de afaceri.

Paralela cu Theranos, celebrul scandal tehnologic care a costat investitorii sute de milioane de dolari, nu e întâmplătoare: ambele fondatoare au pornit companiile la Stanford, ambele au vorbit despre respingerea suferită acolo ca motivație. Cine beneficiază, până la urmă, de o economie unde poveștile despre “impact climatic” atrag zeci de milioane în finanțare fără verificări riguroase ale mecanismelor din spate? Întrebarea rămâne deschisă, iar cazul Phia ar putea fi doar vârful vizibil al unui model mult mai răspândit.

Sursă: ZeroHedge News (zerohedge.com)