OpenAI, amendă de 3,2 milioane $: cine a fost lăsat pe dinafară?

ompania care ne spune că va “democratiza” inteligența artificială a fost prinsă că refuza sistematic americanii de la angajare, preferând muncitori străini cu green card — iar amenda de 3,2 milioane de dolari plătită acum către Departamentul de Justiție al SUA ridică o întrebare mai mare: câte alte corporații din Silicon Valley fac exact același lucru, dar nu au fost încă prinse?

Departamentul de Justiție (DOJ) a anunțat că OpenAI, gigantul controlat de Sam Altman și operatorul ChatGPT, va plăti 1,2 milioane de dolari sub formă de penalități civile către statul american, plus un fond de despăgubiri de 2 milioane de dolari destinat americanilor care au fost, potrivit anchetatorilor, victimele directe ale practicilor de angajare ale companiei.

Metoda: joburile care “nu existau” pentru americani

Potrivit investigatorilor federali, OpenAI a refuzat pur și simplu să publice anumite posturi vacante pe propriul site de recrutare — exact acolo unde s-ar fi așteptat un candidat american să caute. În paralel, compania ar fi recurs la metode aproape caricaturale de a evita atenția potențialilor angajați locali: anunțuri de angajare transmise la radio, târziu în noapte, într-un moment în care șansele ca un american interesat de o carieră în tech să asculte radioul sunt, evident, minime.

Ce nu se menționează în comunicatele oficiale este simplu: aceste practici nu se întâmplă din neatenție. Publicarea unui job la radio, seara, în loc de canalele digitale standard folosite de o companie de tehnologie de vârf, nu e o “eroare de strategie de marketing” — e o alegere. Cine beneficiază de o astfel de alegere? Nu americanii care caută un loc de muncă bine plătit în AI, cu siguranță.

Declarația oficială și tăcerea din spate

“Este ilegal să discriminezi lucrătorii americani preferând deținătorii de vize temporare pentru locuri de muncă”, a declarat Harmeet Dhillon, procuror general adjunct și șefă a Diviziei pentru Drepturi Civile din cadrul DOJ. “Această înțelegere substanțială asigură faptul că OpenAI repară daunele produse și își schimbă practicile de recrutare, astfel încât lucrătorii americani să aibă o șansă corectă la pozițiile tehnologice extrem de căutate.”

Cronologia merită privită cu atenție: acest caz nu este un incident izolat. Oficialii DOJ au precizat că înțelegerea cu OpenAI este a 13-a de acest fel de la începutul lui 2025, în cadrul inițiativei “Protecting U.S. Workers”, program dedicat exclusiv identificării discriminării împotriva candidaților americani în favoarea forței de muncă străine. Treisprezece cazuri într-un an și jumătate nu sună a excepție — sună a model de business tolerat până acum.

Context extins: cine plătește prețul “revoluției AI”

Discuția publică despre inteligența artificială se concentrează aproape exclusiv pe pericolele existențiale, pe reglementare și pe cursa geopolitică cu China. Ce se pierde în acest zgomot este exact povestea din spatele cortinei: companiile care construiesc aceste tehnologii “revoluționare” recurg, potrivit statului american, la scheme banale pentru a reduce costurile forței de muncă, în timp ce discursul public le prezintă drept avangarda inovației care va “crea locuri de muncă pentru toți”. Coincidență sau nu, aceeași industrie care cere sute de miliarde de dolari în investiții și favoruri de reglementare pare să nu aibă nicio problemă morală în a evita, cu metode aproape amuzant de transparente, angajarea propriilor cetățeni.

Pentru publicul român, obișnuit deja cu discuția despre exportul de forță de muncă și competiția globală pentru talent tech, cazul OpenAI nu e doar o știre americană — e o ilustrare a felului în care marile corporații globale tratează piețele de muncă locale drept simple variabile de optimizat, indiferent de țară sau continent.

Sursă: Breitbart News (breitbart.com)