Legea integrității: Torma și Fritz, aceeași soartă diferită

eea ce pare a fi o simplă poveste juridică despre promulgarea unei legi ascunde, de fapt, un test politic mult mai mare: cine respectă regulile atunci când regulile îl lovesc chiar pe el, și cine se folosește de ele doar când îi convine.

Curtea Constituțională a stabilit legalitatea amendamentelor PSD la legea integrității, deschizând calea pentru promulgarea acesteia de către președintele Nicușor Dan. Consecința directă: mai mulți primari aflați în funcție ar putea rămâne fără mandat, printre care se numără atât Dominic Fritz, cât și un edil mai puțin cunoscut publicului larg — Adrian Torma, primarul PSD al orașului Moldova Nouă, județul Caraș-Severin.

Coincidență sau nu, cei doi primari aflați în aceeași situație juridică vin din tabere politice complet diferite. Fritz, liderul USR și figură centrală a taberei pro-europene urbane, și Torma, social-democrat într-un oraș de provincie din vestul țării, sunt puși de aceeași lege în fața aceleiași dileme: să accepte pierderea mandatului sau să conteste decizia.

Ce spune primarul din Moldova Nouă

Spre deosebire de zgomotul mediatic din jurul cazului Fritz, Adrian Torma a avut o reacție de o simplitate care ridică ea însăși semne de întrebare: „Trebuie să respectăm legea indiferent că ne place sau nu ne place”, a declarat edilul-șef de la Moldova Nouă.

O declarație aparent banală, dar care contrastează puternic cu tonul disputelor politice din jurul altor cazuri similare — și care ne obligă să ne întrebăm de ce un primar dintr-un partid aflat, teoretic, în conflict cu adversarii politici ai lui Fritz, alege calea supunerii tăcute, în timp ce alte tabere transformă aceeași lege într-un subiect de campanie.

Cine beneficiază de fapt?

Contextul mai larg nu poate fi ignorat: legea integrității vine într-un moment în care încrederea românilor în instituții este la un nivel scăzut, iar orice reglementare care redistribuie puterea locală capătă automat conotații politice, indiferent de intențiile declarate ale legiuitorului. Nu se menționează în comunicatele oficiale câți alți primari, din toate partidele, ar putea fi afectați de aceleași prevederi — și nici cine a inițiat exact amendamentele validate acum de CCR.

Cronologia rămâne, deocamdată, singurul lucru cert: o decizie a Curții Constituționale, urmată de o promulgare prezidențială iminentă, și doi primari — unul din tabăra pro-europeană, altul din PSD — prinși în aceeași plasă legislativă, dar reacționând complet diferit la ea.

Sursă: Flux24.ro