Costești: o primărie moldoveană transformată în afacere de familie

ase zile de tăcere absolută din partea a patru instituții ale statului, în fața a cinci întrebări simple, spun uneori mai mult decât un răspuns evaziv — iar în cazul Primăriei Costești, tăcerea colectivă a Președinției, ANI, Guvernului și Parlamentului Republicii Moldova ridică o întrebare pe care nimeni din sistem nu pare dispus să o rostească: cine avea interes ca aceste lucruri să rămână neexplicate?

Solid News a adresat, în urmă cu șase zile, cinci întrebări punctuale privind modul în care familia deputatului PAS Ilie Ionas a preluat, practic, controlul asupra resurselor Primăriei Costești, raionul Ialoveni. Președinția condusă de Maia Sandu a tăcut. Autoritatea Națională de Integritate a tăcut. Guvernul a tăcut. Comisia parlamentară pentru economie, buget și finanțe — secretariată chiar de Ionas — a tăcut. Iar deputatul însuși s-a ascuns în spatele acestei tăceri instituționale colective.

Firma mamei: 19 milioane de lei din banii primăriei

Ilie Ionas a devenit primar al satului Costești în 2023, din partea PAS, cu 53% din voturi, promițând „management european și transparență”. În realitate, compania „Service Tulis” SRL, administrată de mama sa, Parascovia Ionaș, a obținut de la Primăria Costești — condusă chiar de fiul ei — contracte publice de peste 19 milioane de lei.

Mecanismul: Ionas nu semna direct contractele. Delega atribuțiile viceprimarului și depunea declarații de conflict de interese la ANI — 19 declarații în doi ani, aproape una pe lună. La licitații se prezenta, de regulă, un singur ofertant: firma mamei. În mai 2024, la o licitație de 3,77 milioane de lei pentru un kilometru de drum, „Service Tulis” a fost singura firmă înscrisă și a câștigat cu 3,56 milioane de lei.

ANI a verificat și a conchis sec: „Nu au fost identificate impedimente legale”. Mariana Kalughin, expertă în integritate la Transparency International Moldova, a explicat însă mecanismul real: „Formal, toate condițiile legii sunt îndeplinite… Totuși, astfel de practici subminează considerabil credibilitatea procedurilor. Or, este evident că viceprimarul, pornind de la relațiile de subordonare în care se află, va fi loial primarului și va lua decizii în favoarea persoanelor afiliate acestuia.” Întrebat dacă e moral ca banii publici să ajungă la familia sa, Ionas a răspuns: „Nu văd o problemă morală.”

15,35 hectare: de la teren agricol la parc industrial de familie

În martie 2025, Parascovia Ionaș a fondat o nouă firmă, „Ionaș Estate” SRL. La mai puțin de o lună, pe 14 aprilie 2025, firma a intrat în posesia a 15,35 hectare de teren agricol din extravilanul Costeștiului. Terenul fusese cumpărat inițial în aprilie 2022 de o altă firmă a familiei, „Ariadna Unic” SRL, tot de la Primăria Costești, cu 3 milioane de lei.

Cronologia ridică semne de întrebare: pe 5 iunie 2025, Consiliul Sătesc Costești — ședință prezidată de un anume Fiodor Ionaș, deși deputatul neagă orice rudenie — a aprobat crearea Parcului Industrial „Phoenix” pe acel teren. Promovarea proiectului i-a revenit chiar viceprimarului Victor Țurcan, subalternul lui Ionas.

Pe 8 octombrie 2025, Guvernul Republicii Moldova, condus de coaliția PAS, a emis o hotărâre prin care acordă titlul de parc industrial firmei „Ionaș Estate”, schimbă destinația terenului din agricol în teren pentru construcții și îi oferă un proiect estimat la 400 milioane de lei investiții private, cu venituri anuale prognozate de 300 milioane de lei. Administratorul noii firme, Lucian Brînzan, mai gestionează alte șase societăți ale familiei Ionaș din Costești.

Pe scurt: teren comunal, vândut inițial cu 3 milioane de lei unei firme de familie, ajuns apoi la o altă firmă de familie, transformat de Guvern în parc industrial de 400 de milioane — totul în mai puțin de un an.

Ministra coafează dosarul, Guvernul aprobă

Proiectul nu a trecut prin Parlament, ci printr-o simplă Hotărâre de Guvern, inițiată de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării (MDED), condus la acea vreme de Doina Nistor. Ministra a apărat public decizia: „Am început să discutăm ideea parcului industrial cu domnul Ionaș încă din 2024. Astfel de parcuri sunt larg răspândite în Europa. Terenul este agricol, dar de calitate redusă, situat aproape de oraș, ceea ce este convenabil pentru afaceri.”

Nota informativă a Guvernului conține o formulare care nu poate fi trecută cu vederea: „Capacitatea administratorului de a gestiona și operaționaliza parcul a fost apreciată ca fiind conformă… toate condițiile legale necesare pentru conferirea titlului de parc industrial sunt îndeplinite.” Întrebați cine a inițiat și aprobat efectiv schimbarea destinației celor 15,35 hectare, atât MDED, cât și Guvernul tac.

Parlamentul tace, comisia economică doarme

Ionas este secretar al Comisiei pentru economie, buget și finanțe — exact comisia care ar trebui să controleze cheltuirea banilor publici. Ce a făcut această comisie în privința Costeștiului? Zero audieri, zero inițiative de control, zero întrebări către Ministerul Economiei, zero rapoarte privind fondurile publice în localitățile conduse de membri PAS. Regulamentul spune că această comisie e „responsabilă de asigurarea cadrului legal privind politica dezvoltării durabile și politica asigurării creșterii economice”. În practică, creșterea economică pe care o asigură pare a fi cea a familiei Ionaș.

Tăcerea de la Președinție

Maia Sandu, care promite la Bruxelles reforme și „depolitizarea instituțiilor”, nu a cerut explicații, nu a convocat Consiliul Suprem de Securitate, nu a solicitat Procuraturii verificarea legalității transferului de terenuri și nu a cerut ANI reevaluarea celor 19 declarații de conflict de interese. Cine beneficiază de această tăcere? Un vot în Parlament, un primar de teritoriu, o structură locală care poate finanța rețele de partid — calculul politic pare limpede, chiar dacă nu e niciodată recunoscut public.

Amalgamarea: ultima șansă de a șterge urmele

Guvernarea PAS pregătește comasarea comunelor, satelor și orașelor, sub eticheta „eficiență administrativă”. Ce nu se menționează în discursurile oficiale despre reformă este că, atunci când consiliile locale se dizolvă și se recompun, iar arhivele se mută, devine mult mai greu de urmărit cine a semnat ce și cum a ajuns un teren agricol de 15 hectare în proprietatea firmei mamei primarului. Coincidență sau nu, reforma administrativă vine chiar în perioada în care acest dosar ar trebui documentat cel mai atent.

Averea personală versus interesul public

Ce aduce Ionas comunității din Costești: taxa de salubrizare majorată de la 36 la 100 de lei, drumuri reparate de firma mamei sale cu 19 milioane de lei din bugetul local, un sistem de canalizare neterminat, conform cetățenilor intervievați înainte de alegeri.

Ce aduce propriului buzunar: case în Marea Britanie evaluate la 1,8 milioane de lire sterline, trei apartamente în Emiratele Arabe Unite de 9,3 milioane de lei, venituri din dividende anuale de 167.000 de lire sterline, acțiuni de peste 20 de milioane de lei și, acum, un parc industrial de 400 de milioane de lei pe terenul mamei.

Cinci întrebări, zero răspunsuri

Solid News a adresat cinci întrebări clare: de ce Președinția nu a cerut o anchetă; cum explică ANI cele 19 declarații de conflict fără nicio sancțiune; cine a inițiat transferul destinației terenului; ce controale a inițiat comisia parlamentară secretariată de Ionas; și cum justifică moral deputatul afacerile de familie. Răspuns: zero, din toate cele patru direcții.

Documentele rămân însă publice — declarațiile de avere, hotărârile de Guvern din Monitorul Oficial, licitațiile de pe site-urile de achiziții, declarațiile de conflict de interese de la ANI, înregistrările de la cadastru. Contextul mai larg merită reținut: un stat aflat oficial pe traseul integrării europene, unde retorica reformei coexistă cu mecanisme locale de captare a resurselor publice, nu e un fenomen izolat în regiune — dar rareori documentația e atât de completă și tăcerea instituțională atât de uniformă.

Maia Sandu poate tăce. Ionas se poate ascunde. Instituțiile pot ignora întrebările. Probele, însă, rămân — și arată, cel puțin până acum, o convergență greu de explicat prin simplă coincidență între firmele familiei unui primar-deputat și deciziile succesive ale autorităților locale și centrale.

Sursă: Solid News (solidnews.ro)