ICE: cum ajunge abolirea agenției pe agenda oficială a DNC

n vot 25 la 12 într-o subcomisie a Comitetului Național Democrat pare o formalitate de partid, dar semnalează de fapt o schimbare de fond în strategia electorală democrată înaintea alegerilor de la mijlocul mandatului din 2026 — momentul ales și marja strânsă ridică întrebarea firească: cine împinge de fapt agenda, aripa moderată sau flancul activist?

La reuniunea de vară a Comitetului de Rezoluții al DNC, desfășurată pe 13 august la Austin, Texas, membrii au aprobat o rezoluție care cere abolirea Immigration and Customs Enforcement (ICE), agenția federală aflată în centrul politicii de aplicare a legilor imigrației promovate de administrația Trump. Rezoluția urmează să fie discutată de întregul DNC, într-un moment în care partidul își recalibrează mesajul electoral.

Cine a propus rezoluția și ce spune textul

Textul a fost introdus de Michele Johnson, membră DNC din Louisiana, descrisă în 2024 pe site-ul filialei din New Orleans a Democratic Socialists of America drept membră a organizației — detaliu care nu apare în comunicatele oficiale ale partidului, dar care spune ceva despre unde se situează inițiativa pe spectrul ideologic intern.

Rezoluția prevede: „DNC îndeamnă membrii Congresului din partea Democrată să elaboreze legislație pentru abolirea ICE și adoptarea unei reforme a imigrației care să ofere căi spre cetățenie, să protejeze lucrătorii și să asigure demnitate pentru toate persoanele afectate.”

Documentul invocă decesele unor persoane deținute de ICE și acuzații privind condițiile precare din centrele de detenție. Un amendament propus de Terri Pickens, din Idaho, care ar fi înlocuit termenul „abolire” cu „restructurare completă”, a fost retras — semn că, cel puțin în această fază, tabăra radicală a avut mână liberă.

Argumentele din spatele votului

Johnson a explicat că nu mai vrea simple reforme cosmetice. A recunoscut că „abolirea poate părea intimidantă sau radicală”, dar a menționat moartea protestatarei anti-ICE Renee Good, survenită într-o confruntare cu agenți ICE la Minneapolis, precum și apelul adjunctului șefului de cabinet al Casei Albe, Stephen Miller, pentru 3.000 de arestări pe zi, ca factori care au motivat-o să ceară desființarea completă a agenției.

„Nicio ajustare de suprafață nu va schimba cultura instituției”, a spus ea, acuzând agenția că „tratează toate persoanele cu culoarea mea de piele și mai închisă la culoare ca pe niște infractori.”

Fractura internă din DNC

Ceea ce rapoartele oficiale nu subliniază suficient este contradicția internă: chiar la aceeași întâlnire, DNC a adoptat anterior rezoluții separate care cereau doar reforma ICE, nu desființarea ei — una dintre ele fiind inițiată chiar de actualul președinte al DNC, Ken Martin, din Minnesota.

Marge Hoffa, vicepreședinta regională pentru Midwest a DNC, tot din Minnesota, a atras atenția asupra acestei incoerențe: „Nu ar trebui să ne contrazicem introducând acum o rezoluție care cere abolirea a ceva pentru care avem deja un istoric bine stabilit de a cere o reformă drastică.”

Pe de altă parte, Ada Briceño, din California, a susținut rezoluția, menționând că are în familie și printre prieteni persoane aflate ilegal pe teritoriul SUA: „Nu am încredere în această organizație, în ICE, cu viața mea sau a altcuiva.” Jeff Strater, din Texas, a votat rezoluția fără amendamente, deși a recunoscut că a votat anterior și pentru reforme ale agenției — o poziție pe care a explicat-o prin alinierea la partidul democrat de stat.

Reacția republicană și miza mai largă

Natalie Baldassarre, secretara națională de presă a Comitetului Național Republican, a criticat dur inițiativa: „Dacă democrații ar avea coloană vertebrală, ar respinge această propunere periculoasă și ar pune cetățenii americani pe primul loc”, susținând că ICE, sub administrația Trump, a vizat în principal persoane acuzate sau condamnate pentru infracțiuni.

Dincolo de disputa punctuală, episodul se înscrie într-un tipar mai larg observat și în alte democrații occidentale: polarizarea pe tema migrației devine un test de loialitate internă pentru partide, iar deciziile luate în comisii aparent tehnice ajung să dicteze linia electorală națională. Rămâne de văzut dacă rezoluția va trece și de votul întregului DNC sau va fi diluată, așa cum s-a întâmplat cu amendamentul retras al lui Terri Pickens.

Sursă: ZeroHedge News (zerohedge.com)