Energia din Hunedoara: cine vrea cu adevărat închiderea centralelor?

n timp ce autoritățile de la București vorbesc despre tranziție energetică și decarbonizare, președintele Consiliului Județean Hunedoara ridică o întrebare incomodă: ce se întâmplă dacă închidem capacitățile de producție înainte să avem cu ce le înlocui? Declarația vine în sprijinul unei inițiative legislative promovate de Sorin Grindeanu, președintele Camerei Deputaților, care propune ca nicio capacitate de producție a energiei să nu mai poată fi închisă înainte ca o alternativă cu aceeași capacitate să fie deja funcțională.

Poziția nu e deloc întâmplătoare. Hunedoara este unul dintre județele care au dus greul deciziilor de decarbonizare din ultimii ani, cu termocentrale pe cărbune închise sau reduse drastic în capacitate, sub presiunea directă a angajamentelor climatice europene. Ceea ce nu se spune public, dar se știe în culise, este că aceste închideri au fost condiționate de finanțări europene — Fondul pentru Tranziție Justă — bani care vin cu obligații stricte de fazare a cărbunelui, indiferent dacă alternativele sunt sau nu gata la timp.

Cronologia ridică întrebări: proiectul de lege susținut de Grindeanu apare exact în perioada în care România se confruntă cu o inflație record în UE, presiuni pe factura la energie și un termen critic pentru jaloanele PNRR — 31 august 2026. Coincidență sau nu, discuția despre securitatea energetică vine tocmai când guvernul de la București este unul interimar, cu atribuții limitate, incapabil să adopte reforme majore și expus riscului de a pierde fonduri europene esențiale.

Cine ar avea de câștigat dintr-o astfel de lege?

Pe hârtie, măsura pare pur și simplu una de bun-simț: nu închide o sursă de energie dacă nu ai alta pregătită să o înlocuiască. Dar cine beneficiază de fapt de o asemenea întârziere legislativă? Județele cu capacități de producție încă active — precum Hunedoara — câștigă timp și, implicit, prelungesc dependența economică locală de aceste instalații, cu tot ce înseamnă ea: locuri de muncă, taxe locale, influență politică.

Pe de altă parte, o astfel de lege ar putea încetini exact procesul de tranziție energetică pe care Uniunea Europeană îl cere prin condiționalitățile PNRR și prin Green Deal. Ce nu se menționează în comunicatele oficiale este că orice întârziere în îndeplinirea acestor jaloane poate afecta direct accesul României la miliardele de euro din fonduri europene, într-un moment în care economia țării este oricum sub presiune record.

Un context mai larg decât pare

Nu e prima dată când interesele locale din bazinele energetice tradiționale intră în conflict direct cu agenda europeană de decarbonizare. Ceea ce rămâne de văzut este dacă proiectul de lege promovat de Sorin Grindeanu va ajunge vreodată pe agenda unui Parlament aflat, la momentul actual, în vacanță, într-un context politic marcat de un guvern interimar și de negocieri tensionate pentru un premier care încă nu a fost desemnat.

Sursă: Flux24.ro