Atac cu bombă la Moscova: cine era ținta reală?

explozie într-un restaurant de lux din centrul Moscovei a fost etichetată oficial drept „act terorist brutal”, dar cronologia și detaliile care ies la iveală ridică mai multe întrebări decât răspunsuri despre cine a fost, de fapt, ținta reală.

Atacul a avut loc sâmbătă seara, în Piața Kudrinskaya, în fața unui restaurant italian situat la baza uneia dintre cele șapte zgârie-nori de tip stalinist ale capitalei ruse. Potrivit primarului Moscovei, Serghei Sobianin, care a confirmat evenimentul duminică, „un act terorist brutal a fost comis la Moscova, care a luat vieți umane. Victimele se află în prezent în spitalele orașului, unde primesc toată îngrijirea necesară.”

Comitetul antiterorist rus a precizat că autoarea ar fi fost o femeie neidentificată, care transporta un dispozitiv explozibil improvizat și care a încercat să intre în restaurant, fiind oprită de un agent de securitate. Acesta din urmă a murit în explozia care a urmat, alături de un client al localului. Bilanțul oficial inițial a fost de trei morți și cel puțin 21 de răniți.

Ceea ce nu apare în comunicatele oficiale este faptul că, potrivit publicației The Guardian, care citează postul REN TV, alte două persoane transportate la spital ar fi murit ulterior din cauza rănilor, ducând bilanțul neoficial la cinci decese — informație care nu a fost confirmată oficial până acum. Șase persoane ar fi în stare gravă.

Coincidență sau țintă ratată?

Speculațiile despre identitatea reală a țintei circulă deja pe rețelele sociale, care sugerează — fără confirmare oficială — că un comandant militar rus de rang înalt ar fi fost ținta atacului, dar ar fi scăpat nevătămat. Bloggerii de război ruși, fără a prezenta dovezi, s-au grăbit să acuze Ucraina. Kievul nu a comentat imediat.

Un alt detaliu care nu se menționează în rapoartele mainstream: publicația Kommersant a sugerat că femeia care transporta bomba ar fi putut să nu știe ce ducea cu ea, dispozitivul fiind posibil detonat de la distanță de o altă persoană. De asemenea, site-ul restaurantului anunța că localul era închis sâmbătă pentru un „eveniment privat” — cine beneficiază de o astfel de coincidență de programare rămâne o întrebare deschisă.

Un tipar care se repetă

Acest atac se adaugă, în funcție de cum vor evolua detaliile, la o listă tot mai lungă de asasinate de profil înalt legate de războiul din Ucraina — un tipar care, privit în ansamblu, spune mai multe decât fiecare incident izolat:

— Daria Dughina a fost ucisă într-un atac cu bombă montată pe mașină în 2022, atac despre care se crede că era destinat de fapt tatălui ei, gânditorul politic Aleksandr Dughin, numit frecvent „aliat al lui Putin”.

— Generalul Igor Kirillov a murit în decembrie 2024 în fața reședinței sale, când o bombă plasată într-un scuter din apropiere a detonat.

— Generalul Iaroslav Moskalik, adjunct al șefului Direcției Principale Operațiuni din Statul Major al Forțelor Armate Ruse, a fost ucis într-un atac cu bombă-capcană în aprilie anul trecut, dispozitivul „artizanal” fiind detonat sub Volkswagen-ul său Golf, într-un cartier rezidențial.

Într-un episod cu circumstanțe similare, în aprilie 2023 o explozie într-o cafenea din Sankt Petersburg l-a ucis pe cunoscutul blogger și corespondent de război pro-Kremlin Vladlen Tatarski. Explozia, produsă în timpul unui eveniment public cu public apropiat, a rănit aproape două duzini de persoane, șase dintre ele în stare critică.

Cronologia acestor evenimente — vizând constant figuri legate de aparatul militar și propagandistic rus — ridică semne de întrebare despre existența unei rețele coordonate de operațiuni, chiar dacă nimic nu a fost dovedit oficial. Unii analiști speculează de multă vreme despre implicarea CIA sau MI6, fie direct, fie prin sprijinirea unor operațiuni ucrainene, dar până acum nu a fost scoasă la lumină nicio dovadă concretă a unei „mâini ascunse” occidentale în acest „război murdar” continuu.

Ce rămâne cert este că, indiferent cine a plasat bomba și indiferent cine era ținta reală, publicul larg va primi probabil doar versiunea oficială — iar întrebările despre motiv, executor și beneficiar final riscă să rămână, ca de obicei, fără răspuns complet.

Sursă: ZeroHedge News (zerohedge.com)