Sondaj IRES: AUR la 40% – cine a comandat de fapt cifrele?

n sondaj IRES comandat chiar de PSD arată că AUR ar obține 40% dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare — un fapt care, dincolo de cifra în sine, spune mai multe despre cine are interesul să publice acum acest tip de date decât despre AUR propriu-zis. Când partidul care a rupt coaliția de guvernare comandă un sondaj care arată prăbușirea propriilor rivali de coaliție și consacră ascensiunea principalului partid de opoziție, întrebarea „cui folosește” devine inevitabilă.

Potrivit cercetării, dacă alegerile parlamentare ar avea loc în perioada imediat următoare, AUR ar obține 40%, urmat de PSD cu 21%, PNL cu 17% și USR cu 10%. Peste 90% dintre români consideră, conform aceluiași sondaj, că țara merge într-o direcție greșită — o cifră care depășește cu mult procentele raportate în alte barometre recente și care ridică întrebări legitime despre metodologie, eșantion și, nu în ultimul rând, despre momentul ales pentru publicare.

Cronologia care ridică semne de întrebare

Sondajul apare într-un context politic extrem de fragil: Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură pe 5 mai 2026, cu 281 de voturi pentru, după ce PSD își retrăsese sprijinul politic în urma consultării interne „Momentul Adevărului”. De atunci, Ilie Bolojan a rămas premier interimar, cu un cabinet ale cărui atribuții sunt limitate strict la administrarea curentă. Ulterior, Eugen Tomac a fost desemnat premier pe 4 iunie, dar și-a depus mandatul înainte de votul de învestitură, iar guvernul propus de Adrian Veștea nu a primit nici el votul Parlamentului. La 15 iulie 2026, România se află încă fără un premier nou învestit, iar Parlamentul a intrat în vacanță de la 1 iulie — exact în perioada în care presiunea pentru jaloanele PNRR, cu termen critic la 31 august 2026, ar impune un guvern funcțional.

Coincidență sau nu, un sondaj care plasează PSD-ul care a declanșat criza guvernamentală drept al doilea partid al țării, în timp ce arată o majoritate covârșitoare a românilor nemulțumiți de direcția țării, servește unei narațiuni în care principalul vinovat pare să fie altcineva decât cel care a apăsat butonul retragerii sprijinului politic. Articolul original notează explicit că respondenții arată spre Bolojan ca principal responsabil al crizei politice — o percepție publică pe care sondajul o consemnează, nu neapărat un verdict obiectiv al evenimentelor.

Ce nu se menționează în rapoartele oficiale

Ceea ce lipsește adesea din prezentarea publică a unor astfel de sondaje este cine a plătit efectiv cercetarea, ce eșantion exact a fost folosit și cum au fost formulate întrebările — detalii care pot influența semnificativ rezultatul final, mai ales într-un climat de neîncredere generalizată în instituții. De asemenea, nu se insistă suficient asupra faptului că miniștrii PSD au demisionat în bloc pe 23 aprilie 2026, lăsând portofolii-cheie precum Sănătatea, Transporturile sau Energia acoperite prin interimate — o decizie care a contribuit direct la blocajul instituțional pe care același sondaj îl exploatează acum electoral.

Ascensiunea AUR, deja consacrată în barometre anterioare (INSCOP plasase partidul la 37-38% în aprilie), pare confirmată și de acest sondaj comandat de PSD — un partid care, teoretic, ar trebui să fie interesat să diminueze, nu să amplifice, percepția forței principalului competitor din opoziție. Cine beneficiază, așadar, de un sondaj care arată simultan colapsul coaliției rivale și ascensiunea opoziției? Răspunsul rămâne deschis, dar întrebarea merită pusă cu voce tare.

Într-un moment în care România riscă pierderea unor fonduri europene esențiale din cauza absenței unui guvern funcțional, publicarea acestor cifre nu este, probabil, întâmplătoare. Rămâne de văzut dacă va urma o presiune publică reală pentru alegeri anticipate sau dacă acest sondaj va fi doar un instrument de negociere în culisele formării viitorului guvern.

Sursă: ActiveNews (activenews.ro)