Nicușor Dan, un an și jumătate mai târziu: ce rămâne din teorie

eea ce în martie 2025 părea o teorie extremă lansată la o emisiune de televiziune a devenit, un an și jumătate mai târziu, un subiect greu de ignorat: omul numit atunci „candidatul manciurian al Sistemului” este acum Președintele României. Coincidență sau nu, faptul că teoria a fost formulată exact în perioada în care alegerile anulate din 2024 lăsaseră un vid de putere greu de umplut merită recitit cu ochi critic, mai ales acum, când protagonistul conduce efectiv țara.

Emisiunea care a lansat teoria

La prima ediție a emisiunii „Cutia Neagră” de la România TV, jurnalistul Silviu Mănăstire l-a prezentat pe Nicușor Dan drept „cel mai sofisticat personaj politic inventat de Sistem în ultimii 15 ani” — un așa-numit candidat manciurian, adică un politician antisistem creat chiar de structurile de putere pe care pretinde că le combate. Potrivit lui Mănăstire, imaginea de activist de mediu sărac și cinstit, care locuia în chirie, ascundea de fapt ascensiunea unui om ajuns să controleze, din poziția de primar general, bugete de miliarde de euro anual și o influență directă asupra a peste 40 la sută din economia țării — Bucureștiul și Ilfovul.

Întrebarea pe care o ridică Mănăstire rămâne aceeași și acum, la un an și jumătate distanță: cum a reușit un matematician discret în anii 2011-2012 să acumuleze o asemenea putere politică fără sprijin instituțional consistent? Cronologia — de la anularea alegerilor din 2024 până la candidatura precipitată anunțată ulterior — ridică, spune jurnalistul, semne de întrebare pe care presa mainstream nu le-a explorat suficient.

Fostul aliat care vorbește despre „veninul sistemului”

Unul dintre foștii colaboratori apropiați, Adrian Oianu, a descris public felul în care Nicușor Dan și-ar fi schimbat radical discursul și comportamentul de-a lungul anilor: „Nicușor Dan vorbește ca va trebui să se adreseze votanților lui Georgescu de acum încolo dacă vrea să intre în turul 2 (…) și cum vorbește la fel ca toți ceilalți, a ajuns în situația în care trebuie să candideze”, a declarat Oianu, amintind și episodul USB din 2016, când partidul a obținut 25% la vot, urmat de decizia lui Nicușor Dan de a abandona proiectul local pentru USR și de patru ani de „inexistență” parlamentară.

Urmărind banii: finanțatorii din umbră

Investigația originală insistă pe un principiu clasic de jurnalism: „urmărește banii”. În 2012, 2016, 2020 și 2024, candidatul la Primăria Capitalei ar fi fost finanțat, potrivit materialului, de figuri cu legături în afaceri sensibile — unele derulate în Rusia, altele cu conexiuni la servicii secrete.

Legătura cu Aedificia Carpați și generalul Coldea

Materialul original relatează o presupusă legătură între omul de afaceri Petre Badea, patronul companiei Aedificia Carpați — specializată în reabilitarea clădirilor de patrimoniu — și activismul lui Nicușor Dan pentru salvarea clădirilor istorice ale Bucureștiului. Jurnalistul Dan Andronic a susținut că Petre Badea ar fi fost apropiat de fostul prim-adjunct SRI, Florian Coldea, menționând contracte de sute de milioane de euro obținute fără licitație de firma Aedificia — inclusiv la Banca Națională, Palatul Cotroceni, Palatul Parlamentului, Teatrul Național, Ateneul Român și Ambasada Chinei. „Să fie beneficiarul unei protecții totale, fără nicio explicație, patronul Aedificia Carpați?”, se întreba retoric Andronic, citat în materialul original.

Fostul colonel SRI Daniel Dragomir a inclus Aedificia Carpați pe o listă de zece firme pe care le-a descris drept protejate de sistem, menționând un contract din 2017 de 650.000 de euro de la Ministerul Culturii, fără licitație, pentru lucrări la Muzeul Țăranului Român, și un altul de două milioane de euro pentru reabilitarea unui sediu SRI din Voluntari.

Jurnalistul Ion Cristoiu a relatat, potrivit materialului, o discuție cu generalul Coldea în care acesta ar fi recunoscut că s-a întâlnit „de câteva ori” cu Nicușor Dan, inclusiv la Ambasada Franței și într-o întâlnire din 2019 mediată chiar de omul de afaceri Petre Badea.

Procesul împotriva Universității din București

Sociologul Marian Preda, fost președinte al Senatului Universității București, a afirmat că Nicușor Dan și asociația Salvați Bucureștiul au dat în judecată universitatea în 2016 pentru a bloca ridicarea unui cămin studențesc, proces pierdut ulterior de asociație. „Gurile rele mi-au spus (cu argumente) că el a făcut-o la comanda și în interesul domnului Badea”, a declarat Preda, citat în materialul original — o afirmație pe care articolul o prezintă ca zvon, nu ca fapt confirmat.

Matei Păun — strategul cu afaceri în Belarus

Un alt fir urmărit de investigație este cel al consilierului politic Matei Păun, prezentat drept finanțator și strateg al lui Nicușor Dan încă din campania din 2016, cu relații care ar data din perioada protestelor împotriva proiectelor Roșia Montană și Chevron. Andrei Caramitru, cunoscător al culiselor USR, l-a descris pe Păun ca fondator al BAC Belarus & CIS, un vehicul de consultanță specializat pe piața belarusă și rusă, menționând un contract citat de presa din Belarus, din 2024, de 24 de milioane de euro pentru supravegherea industriei de pariuri din această țară — sector pe care Caramitru îl asociază cu riscul de spălare de bani. „Matei Păun nu ar avea cum să aibă un rol atât de important în sistemul lui Lukașenko dacă nu ar fi agent FSB, GRU sau KGB Belarus”, a scris Caramitru, o afirmație care rămâne, subliniem, o speculație personală, fără confirmare din surse oficiale.

Soțul fostei primărițe Clotilde Armand a afirmat, la rândul lui, că „nu știm unde și pentru cine a lucrat, ce avere și surse de venit are, nici măcar ce cetățenie are” Matei Păun, adăugând acuzații legate de cheltuirea fondurilor de campanie USR pe „sondaje de opinie false la suprapreț” și servicii de consultanță contractate fără licitație.

De la Roșia Montană la Pungești: rețeaua Soros

Materialul original leagă activismul timpuriu al lui Nicușor Dan de rețeaua de ONG-uri finanțată de George Soros, prin proiectul „România Curată”, condus de profesorul Alina Mungiu Pippidi. Potrivit textului, sub această „baghetă” ar fi ieșit atât un primar general — Nicușor Dan — cât și liderul AUR, George Simion, ambii protestând, potrivit sursei, împotriva proiectelor Roșia Montană și Chevron de la Pungești. Presa internațională citată în material sugerează că protestele ar fi servit și unor interese de bursă legate de acțiunile companiei miniere canadiene, cu Soros drept posibil beneficiar al speculațiilor — o legătură prezentată explicit ca teorie, nu ca fapt stabilit.

În context, articolul amintește și de activiștii Erwin Albu și Willy Schuster, descriși ca având gravitație spre interesele Moscovei — Albu prin fuziunea mișcării sale cu Uniunea Salvați Bucureștiul, Schuster prin declarații citate de publicația oficială a regimului de la Moscova.

Ce nu se schimbă, ce se schimbă

Ceea ce nu se menționează în bilanțurile oficiale ale ultimului an și jumătate este exact această continuitate a întrebărilor: dacă teoria candidatului manciurian a fost corectă, cine beneficiază acum, când protagonistul ei este Președintele României? Dacă a fost o construcție de campanie fără substanță, de ce atâtea nume — Coldea, Badea, Păun, Pippidi — revin constant în aceeași poveste, indiferent cine o spune? Cronologia rămâne aceeași, doar miza s-a schimbat: de la un fotoliu de primar, la Cotroceni.

Sursă: Solid News (solidnews.ro)