Ministrul demis care vrea să schimbe legea: abuz în serviciu?

n ministru demis al Mediului continuă să anunțe modificări legislative majore la Legea vânătorii — ceea ce, potrivit șefului celei mai mari organizații de vânători din România, nu este doar o depășire a atribuțiilor, ci ar putea constitui o infracțiune.

Reacția dură a AGVPS: „Doamna Buzoianu poate fi catalogată infractor”

Mugurel Drăgănescu, președinte executiv al Asociației Generale a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi (AGVPS) din România, a reacționat vehement la declarațiile Dianei Buzoianu, fostul ministru al Mediului, care a anunțat modificări importante la Legea vânătorii. Buzoianu susține că legea actuală este depășită și că favorizează menținerea acelorași administratori ai fondurilor de vânătoare — o acuzație care, coincidență sau nu, vizează tocmai structurile pe care AGVPS le reprezintă.

Drăgănescu nu a ales cuvintele cu grijă: „Pot constata că însăși doamna Buzoianu poate fi catalogată «infractor», pentru comiterea infracțiunii de abuz în serviciu.” O formulare care ridică imediat o întrebare pe care puțini o pun cu voce tare: cum poate un ministru demis să continue să acționeze ca și cum ar deține în continuare pârghiile unui portofoliu guvernamental?

Ce nu se menționează în dezbaterea publică

Ceea ce nu se spune în relatările oficiale este că un ministru demis — în contextul guvernului interimar condus de Ilie Bolojan, demis prin moțiune de cenzură pe 5 mai 2026 și funcționând cu atribuții limitate — nu are, din punct de vedere constituțional și administrativ, dreptul de a iniția sau promova modificări legislative cu impact major. Guvernul interimar poate gestiona doar treburile curente. Orice inițiativă de reformă structurală a unei legi, în această perioadă, intră într-o zonă juridică extrem de sensibilă.

Cronologia ridică semne de întrebare: de ce tocmai acum, într-un moment de vid instituțional prelungit, se alege să fie pusă în dezbatere o lege care reglementează accesul la fonduri de vânătoare — resurse naturale cu valoare economică și ecologică semnificativă? Cine beneficiază de o astfel de fereastră de oportunitate legislativă, când controlul democratic este la minimul istoric?

Fondurile de vânătoare — o miză mai mare decât pare

Dincolo de disputele dintre vânători și un ministru demis, miza reală este controlul asupra a mii de hectare de fond cinegetic din România. Administratorii acestor fonduri gestionează nu doar populațiile de animale sălbatice, ci și accesul la terenuri, parteneriate cu investitori străini în turismul de vânătoare și relații cu autorități locale. Legea vânătorii nu este, cu alte cuvinte, o lege despre iepuri și cerbi — este o lege despre cine controlează o resursă naturală națională.

Conexiunile interesante nu se opresc aici. România are una dintre cele mai bogate faune sălbatice din Europa, inclusiv cea mai mare populație de urși bruni de pe continent — un subiect care a generat deja controverse legislative aprinse în ultimii ani, cu presiuni din mai multe direcții, inclusiv din partea unor organizații internaționale de mediu. Orice modificare a Legii vânătorii se înscrie, inevitabil, în acest tablou mai larg.

Întrebarea care rămâne fără răspuns

Drăgănescu și AGVPS cer, în esență, ca limitele constituționale ale unui guvern demis să fie respectate. Dar dincolo de disputa juridică, rămâne o întrebare pe care nimeni nu o formulează explicit: dacă un ministru demis poate lansa cu impunitate semnale publice despre reforme legislative majore, fără nicio consecință instituțională, ce spune asta despre starea reală a statului de drept în România, în vara lui 2026?

Sursă: ActiveNews (activenews.ro)